Scutirea de impozit acordată lucrătorilor din domeniul software ar putea fi eliminată, după cum cer personalităţi de la vârful politicii şi nu numai. Măsura este considerată de unii specialişti discriminatorie, iar de alţii, stimulativă pentru sector şi economie în general.
O reglementare veche de 18 ani ar putea să cadă, aşa cum solicită nu numai voci din conducerea PNL, partidul care a câştigat alegerile europarlamentare, ci şi din întreg spaţiul public. Din 2001, IT-iştii nu plătesc impozitul pe profit, în prezent de 10%. Măsura a fost luată de Guvernul condus de Adrian Năstase, pentru a stopa „exodul creierelor” către ţări cu salarii mai mari şi regim fiscal mai prietenos.
Evoluţii spectaculoase în 18 ani
Dar de atunci şi până acum, lucrurile s-au schimbat. La acel moment, industria IT avea o pondere de 0,35% din Produsul Intern Brut (PIB), iar astăzi se situează la 6%, conform estimărilor Asociaţiei Patronale a Industriei de Software și Servicii din România (ANIS). În acelaşi timp, numărul joburilor din domeniu a urcat de la 14.000 la 100.000.
50 de milioane de euro pe an ar câştiga bugetul de stat prin reintroducerea impozitului pe profit în IT
De asemenea, dacă în 2001, salariile din România se întindeau pe o plajă restrânsă, în luna martie 2019, activităţile de servicii în tehnologia informaţiei aveau un câştig mediu net de 7.491 lei, cel mai mare la nivel naţional, în timp ce la polul opus se afla industria de hoteluri şi restaurante, cu 1.752 lei, de peste 4 ori mai puţin, potrivit celor mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică (INS). Eliminarea acestei facilităţi ar afecta 30.000 de angajaţi (30% din totalul angajaţilor companiilor de profil), care ar pierde în medie 150 de euro.
Avantaje şi pentru alte categorii
IT-iştii nu mai reprezintă singura categorie profesională care beneficiază de scutire la plata impozitului pe venit. Articolul 60 din Codul Fiscal mai prevede aceeaşi facilitate pentru persoanele fizice cu handicap, specialiştii din activităţile de cercetare-dezvoltare și inovare, iar de la 1 ianuarie anul acesta, şi lucrătorii din construcţii şi fabricarea materialelor de construcţii, dar aceştia pe o perioadă limitată, 2019-2028. Aşadar, guvernanţii actuali au extins măsura la încă o categorie de personal cu mare căutare în Occident, dar în acelaşi timp au anticipat că va veni o vreme când nu va mai fi nevoie de această măsură. Ceea ce nu se aplică la sectorul IT, unde practic facilitatea durează la infinit, sau până când un guvern o va anula.
Butunoiu: Scutirea de impozit, o prostie, discriminare, măsură primitivă
Facilitatea oferită celor din IT reprezintă o prostie şi o discriminare, consideră George Butunoiu, specialist în resurse umane. „Scutirea de impozit a unor categorii profesionale reprezintă o prostie, o măsură discriminatorie şi totodată cea mai primitivă metodă de stimulare a unei activităţi. Distorsionează piaţa, concurenţa, induce tensiuni sociale. Este momentul ca această facilitate, aplicată sectorului IT, să înceteze a mai funcţiona”, susţine Butunoiu. „Orice venit trebuie impozitat. Nu poți să creezi facilități fiscale care îmbracă forma unor privilegii. Mie nu mi se pare normal ca IT-iștii să fie scutiți de plata impozitului pe venit. IT-iștii câștigă cel mai bine în România. A fost o perioadă în care să stimulezi, ca oamenii să se ducă spre zona de IT, dar acum nu mi se mai pare normal”, suna declaraţia lui Ludovic Orban de la care a pornit discuţia despre oportunitatea scutirilor în IT.
„Sectorul IT este printre puținele capabile ca, pe termen mediu și lung, să asigure tranziția economiei românești către Industry 4.0, era robotizată. Să nu uităm că, la 50 milioane de euro investiții în acest sector, acestea pot atrage o creștere a PIB-ului de peste 1,5 miliarde de euro, un raport nemaintâlnit în niciun alt domeniu.” Adrian Negrescu, manager firma de consultanță Frames
„Eliminarea facilităţii pentru cei 30.000 de angajaţi din industria IT scutiţi de impozitul pe venit ar periclita şi joburile celorlalţi 70.000 de lucrători din sector. Astfel, s-ar pierde taxele aferente, respectiv contribuţiile la buget, şi ar creşte şomajul.” Reprezentanţii patronatului ANIS