Administratorii mai multor firme de ridesharing au fost trimişi în judecată de DNA, pentru un prejudiciu de aproape 70 de milioane de lei. Lucrau prin firme-paravan și plăteau salarii la negru. Procurorii au descoperit mecanismul sofisticat de evitare a taxelor, folosit de aceste firme, dar nu este primul dosar de acest fel. Anul trecut au fost mai multe firme anchetate, iar anul acesta au fost anchetate firme de ridesharing aproape în fiecare lună. Taximetriștii membri ai Confederației Operatorilor și Transportatorilor Autorizați (COTAR) spun însă că au atras atenția autorităților în legătură cu mai multe nereguli de pe această piață, dar în continuare nu sunt controlate firmele cu cea mai mare evaziune fiscală, ci doar câteva firme mici.
Cinci administratori ai unor firme de ridesharing sunt acuzaţi de DNA că au prejudiciat statul cu aproape 70 de milioane de lei, aceștia fiind trimiși în judecată. Procurorii spun că mecanismul prin care se fac aceste fraude presupune înființarea a zeci de firme-paravan, cu mii de şoferi plătiți la negru.
COTAR semnalează aceste practici din anul 2014, când au intrat pe piața din România primele companii de ridesharing, apoi au fost transmise către autorități mai multe adrese și comunicate, din partea confederației, pentru a le semnala exact modul de operare al acestora și după intrarea în legalitate a acestor companii care inițial au funcționat în afara cadrului legal din România.
Șoferii sunt de declarați „parteneri” ai firmelor de ridesharing – devenit transport alternativ după ce li s-a făcut lege specială, în anul 2017 -, dar acești „parteneri” sunt, de fapt, angajați care nu plătesc taxe și impozite, neavând contracte de angajare.
Direcţia Naţională Anticorupţie acuză, acum, încă cinci patroni ai unor astfel de firme, care au coordonat sau au administrat societăţi cu activitate de transport alternativ, acuzaţiile fiind de evaziune fiscală, spălare de bani şi dare de mită. Procurorii au menționat în rechizitoriu existența unor mecanisme frauduloase derulate în perioada mai 2022 - ianuarie 2025, prejudiciul calculat fiind de 67,5 milioane de lei la bugetul de stat.
În România sunt peste 100.000 de şoferi activi pe platformele de transport alternativ, iar numărul mare de fraude care sunt descoperite de ANAF și DNA ridică mari semne de întrebare în legătură cu modul de colectare a taxelor din această activitate.
Marii evazioniști încă nu sunt controlați
Dar aceste descoperiri recente ale autorităților din România ar fi, conform taximetriștilor de la COTAR, doar „vârful icebergului”, o mică parte din totalul acestor companii și în general sunt firme mai mici, înființate relativ recent, în timp ce exact marile firme, cele mai vechi de pe piață și care au lansat acest mod de operare preluat de toate celelalte nu sunt controlate. Prejudiciul real – spun taximetriștii – s-ar ridica la peste 100 de milioane de euro anual, pe întreaga piață de transport alternativ, din calculele făcute de firmele de taxi care anchetează pe cont propriu aceste activități frauduloase, tocmai pentru că au semnalat concurența neloială și evaziunea fiscală care le atacă afacerile.
Potrivit rechizitoriului, schema de fraudare funcţiona prin înfiinţarea şi rularea a 14 societăţi comerciale care erau folosite pe rând pentru a înregistra şoferi în aplicaţiile Uber şi Bolt, platformele dominante pe piaţa locală. Şoferii erau atraşi de promisiunea unor câştiguri mai mari, dar condiţia era să lucreze fără contracte de muncă, fiind remunerati la negru.
Firmele nu declarau veniturile şi nu plăteau contribuţiile fiscale, creând astfel un avantaj competitiv faţă de operatorii care respectau legislaţia. Exact această practică a fost sesizată de zeci de ori de COTAR, din 2014 până în prezent, inclusiv la Consiliul Concurenței, dar nimeni nu a luat în considerare ce au spus taximetriștii, până la finalul anului trecut, când ANAF a început să controleze unele firme, apoi DNA a organizat inclusiv flagrant, în unele cazuri.
Autoritățile au fost avertizate de zeci de ori
În ultimii trei ani, COTAR a transmis zeci de adrese către Guvern și comunicate de presă, descriind ceea ce se regăsește acum în dosarul procurorilor DNA: șoferii semnează contracte de comodat prin care cedează autoturismele către societăţile-paravan, acestea obţin autorizaţiile de la Autoritatea Rutieră Română şi sunt înregistrate pe platformele digitale. Ulterior, veniturile încasate de la Uber şi Bolt se împart: platforma oprește comisionul standard de 25%, firmele controlate de inculpaţi reţin între 8 şi 12%, iar restul merge către şoferi.
„ANAF ar trebui să controleze și firme cu vechi de peste 20 ani care au același sediu social. Se controlează doar firme mici, dar prejudiciul real depășește 100 de milioane de euro pe an. De fapt, noi le-am atras atenția, de nenumărate ori, că sunt zeci de firme de transport alternativ care funcționează sub umbrela Uber și Bolt, cu același mod de operare, încă de la înființare. La fel se întâmplă și cu firmele de asigurări. Nici acolo nu se fac controale. Ar trebui să caute și sediile pe care le declară, să vadă că nu găsesc pe nimeni acolo. Să vadă și profitul declarat de firmele de asigurări din perioada plafonare a tarifelor RCA, pe o poliță obligatorie, să vadă frauda și evaziunea firmelor de transport alternativ care se ridică la peste 100 de milioane de euro anual”, a declarat, pentru Jurnalul, Vasile Ștefănescu, președintele COTAR.
Consiliul Concurenței nu reacționează
Fără taxe şi contribuţii, veniturile nete ale şoferilor sunt mai mari decât în cazul unei angajări legale, ceea ce alimentează atractivitatea sistemului. Din rechizitoriu mai aflăm că sumele rămase în conturile firmelor erau retrase de către inculpaţi, în special prin bancomate, şi folosite pentru achiziţii personale sau investiţii aparent legitime. Într-un singur caz, patronul unei astfel de firme ar fi retras peste 13 milioane de lei, bani folosiţi pentru a cumpăra imobile, pentru a deschide un restaurant şi un service auto. Alţi bani au fost „albiţi“ prin achiziţia şi vânzarea de autoturisme, inclusiv modele de lux, ori prin creditarea unor societăţi comerciale controlate de aceleaşi persoane.
Anchetele penale au început în decembrie 2024
La începutul lunii iulie, o altă firmă a fost anchetată pentru un prejudiciu de aproape 4 milioane de lei la bugetul de stat produs de o firmă de ridesharing, prin același mecanism. Cu o lună înainte, altă firmă de ridesharing a fost acuzată că a prejudiciat statul cu peste 6,7 milioane de lei. În ianuarie, DNA a început ancheta pentru evaziune în transportul alternativ și trafic de influență în legătură cu alte firme care făceau evaziune sub umbrela UBER și BOLT, urmărite de Antifraudă, încă de anul trecut, după ce taximetriștii au adunat informații și le-au explicat autorităților de control cum funcționează mecanismul prin care se evită plata taxelor și a impozitelor către stat în „ridesharing”.
În dosar au apărut și „șmecherii” care au încercat să se îmbogățească de pe urma dosarelor de la DNA, prin trafic de influență, dar au fost prinși, în urma unui flagrant.
În acest dosar care a fost deschis în decembrie 2024 au fost reținute două persoane, într-un dosar de trafic de influență, după ce au cerut de la unul dintre inculpați 500.000 de euro șpagă, să-l scape de procurori. Respectivul dosar DNA vizează o fraudă de peste un milion de euro, bani pe care statul nu i-a primit din taxe și impozite, numai prin 10 firme care au plătit la negru peste 1.000 de șoferi.