Conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie a transmis Ministerului Justiţiei, miercuri, o adresă în care explică de ce este necesară promovarea unei hotărâri de guvern prin care să fie suplimentat numărul maxim de posturi la DNA cu 130 pentru ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, precum şi rectificarea bugetului instituţiei.
Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, modificarea reglementărilor privind realizarea activităţilor de supraveghere tehnică, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale privind interceptările, va impune detaşarea, în cadrul DNA, a 130 de lucrători de poliţie şi pregătirea specifică a acestora, precum şi achiziţia de autovehicule şi echipamente tehnice suplimentare, măsuri care presupun un efort bugetar în valoare de 10.415.000 euro.
“Asigurarea acestor resurse condiţionează desfăşurarea, în continuare, cu aceeaşi eficienţă, a activităţii de investigare a infracţiunilor de corupţie, de către DNA”, a precizat sursa citată.
DNA atrage atenţia că, ţinând cont de timpul necesar pentru achiziţie, pentru selecţia şi pregătirea personalului, eficienţa activităţii de supraveghere tehnică ar putea să scadă semnificativ, cu impact corespunzător asupra finalităţii investigaţiilor efectuate în aceste cauze.
“Estimăm că activitatea ar putea reveni la standardele din prezent într-un interval de aproximativ doi ani de la momentul la care sunt asigurate resursele menţionate anterior”, arată sursa citată.
DNA precizează că în urma deciziei CCR prin care s-a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile articolului ce reglementează punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, din actualul Cod de procedură penală, se modifică reglementările privind realizarea activităţilor de supraveghere tehnică.
“În prezent, Direcţia Naţională Anticorupţie cooperează în vederea realizării activităţilor de supraveghere tehnică cu Serviciul Român de Informaţii (SRI), care asigură suport logistic şi tehnic pentru interceptarea comunicaţiilor la distanţă, accesul la sisteme informatice, supravegherea audio – video şi localizarea prin mijloace tehnice. În situaţia în care, după publicarea deciziei menţionate în Monitorul Oficial, organele judiciare se vor afla în imposibilitatea de a folosi resursele operaţionale ale SRI, va fi necesară suplimentarea resurselor proprii ale DNA pentru a putea asigura în continuare eficienţa activităţii de investigare a infracţiunilor de corupţie”, se arată în adresa transmisă Ministerului Justiţiei.’
DNA precizează că, după o evaluare preliminară a volumului de activitate al DNA privind supravegherea tehnică, s-a estimate că ar fi nevoie de un buget de 10.415.000 euro, din care 1.150.000 de euro pentru achiziţionarea de logistică pentru efectuarea înregistrărilor ambientale şi 415.000 de euro pentru achiziţionarea de logistică în materia interceptării comunicaţiilor.
De asemenea, pentru detaşarea a 130 de lucrători de poliţie judiciară care să gestioneze infrastructura tehnică suplimentară, să asigure monitorizarea în timp real a comunicaţiilor interceptate, să realizeze supravegheri operative şi înregistrări ambientale în spaţii publice sau private ar fi necesari aproximativ patru milioane de euro anual. DNA a precizat că efortul bugetar este în realitate mai mic, pentru că, prin detaşare de la Ministerul Afacerilor Interne la DNA se realizează o economie corespunzătoare în bugetul MAI.
DNA a estimat că pentru realizarea unor programe de pregătire profesională care să asigure că poliţiştii ce vor fi detaşaţi dobândesc în timp cunoştinţele specifice activităţii de supraveghere tehnică ar fi nevoie de 200.000 de euro.
Tot pentru realizarea activităţilor de supraveghere tehnică, DNA vrea atribuirea sau achiziţia unui sediu secundar în Bucureşti, aproape de sediul central al DNA, cu suprafaţa utilă de minim 1.000-1.500 mp şi loc de parcare pentru minim 10 maşini, costul estimat fiind de aproximativ patru milioane de euro sau 180.000 de euro pe an. Alţi 650.000 de euro ar urma să fie folosiţi la achiziţionarea a de 30 autovehicule de diferite tipuri.
“Menţionăm că, pentru aceste estimări, s-a avut în vedere ipoteza folosirii de către organele de urmărire penală a infrastructurii existente la nivelul S.R.I, pentru interceptarea comunicaţiilor la distanţă. În situaţia în care ar fi necesare achiziţii suplimentare pentru substituirea acestor echipamente, costurile ar creşte în mod substanţial, fără ca la acest moment să putem face o estimare, având în vedere că un asemenea demers nu a mai fost realizat în cadrul sistemului judiciar”, a precizat DNA.
Curtea Constituţională a decis, în 16 februarie, că prevederea din Codul de procedură penală potrivit căreia supravegherea tehnică poate fi efectuată de ”alte organe specializate ale statului” decât organul de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei este neconstituţională.
CC arată, în motivare, că decizia se aplică dosarelor aflate pe rol. ”Aceasta înseamnă că, pe toată perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumţia de constituţionalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privinţa cauzelor definitiv soluţionate până la data publicării sale, aplicându-de, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată”, potrivit motivării CC.
În ceea ce priveşte hotărârile definitive, Curtea precizează că ”această decizie poate servi ca temei de revizuire, în baza art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală, în această cauză, precum şi în cauzele în care au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate similare, înaintea datei publicării deciziei în Monitorul Oficial.
Sursa: News.ro