Perioada cu dobânzi minime se va încheia anul viitor. Efectele de pe piețele financiare externe și reintrarea inflației pe un trend pozitiv vor trage ușor în sus dobânzile din România. Acestea vor crește atât la depozite, cât și la credite, așa că persoanele care vor să ia împrumuturi trebuie să aibă grijă la rate pentru că acestea se vor mări în anii următori.
"Dobânzile la lei, dar și la valută, traversează acum niște minime. Cât vor mai rămâne pe acest palier? Nu foarte mult. Foarte multe voci spun că anul viitor dobânzile vor crește. Acestea vor fi influențate de evoluția dobânzilor în Europa și în zona noastră. Însă nu văd un salt uriaș. Vor crește pe o pantă domoală", a declarat Radu Ghețea, președinte CEC și președinte onorific al Asociației Române a Băncilor. Acesta a atenționat că dobânzile nu pot crește numai la depozite, ci vor avansa și la credite, pentru că acum în România banii împrumutați de bănci vin din depozitele clienților, a trecut vremea când băncile-mamă deschideau linii de credit pentru România. În acest moment, depozitele clienților (populație și firme) se ridică la 258,89 miliarde de lei.
64,4 miliarde de lei a fost valoarea totală a creditelor acordate în luna octombrie.
S-a atins fundul sacului
În contextul în care lichiditatea din sistemul interbancar este ridicată și inflația este încă în teritoriu negativ, dobânzile sunt la minime istorice.
Economiștii de la BNR se așteaptă ca inflația să accelereze de la -0,4%, cât va fi la finalul acestui an, până la 2% la sfârșitul anului 2017.
Este unul dintre motivele pentru care dobânzile vor crește și deja lucrul acesta a început să se simtă ușor, însă numai la creditele în lei. Indicele Robor la trei luni, în funcție de care se calculează dobânzile pentru o parte mare a creditelor acordate populației, se situează în prezent la 0,8%, după ce la sfârșitul lunii septembrie a înregistrat un minim istoric de 0,68%.
SUA vor atrage lichiditatea din piețe
Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, consideră că lichiditatea din piețele financiare va fi absorbită de Statele Unite și supralichiditatea ar putea dispărea precum apa în nisip.
“Programul lui Trump are nevoie să fie finanțat , iar FED-ul ar putea ridica dobânda, și asta va stimula inflația și va afecta piețele financiare. Daniel Dăianu, membru CA al BNR.
Creşterea accelerată a dobânzii de politică monetară a SUA va conduce la creşterea costului finanţării și refinanțării statului român de la 1,5%-1,6% din PIB, cât este acum, la peste 2% din PIB, spune Dăianu. Acesta precizează că, deși economiile emergente nu prea sunt dependente de dolar, ne vom confrunta cu o dispariţie, pe termen scurt, a lichidităţilor şi o creştere a dobânzilor la emisiunile suverane.
Dobânda medie la depozitele în lei pe un an este de 1,5%, iar la creditele de consum fără ipoteci în lei este de 12,10%. Dobânda la creditele imobiliare este de 9,3%, iar la cardurile de credit este de 22%.
Va fi sau nu recesiune în România?
Economiștii români au început să-și pună întrebarea dacă și când va veni recesiunea din nou în România, deși acum avem cea mai mare creștere din Europa. “Suntem într-o mașină care merge cu 350 de kilometri la oră pe ceață, cât putem să o mai ținem așa?”, sintetiza recent metaforic directorul Coface, Iancu Cuda. “Recesiunea nu ne paște acum. Dacă va veni, va veni pe cale externă”, a declarat Daniel Dăianu. Acesta a adăugat că
economia va încetini, dar că nu se poate vorbi despre recesiune. Vom asista la o încetinire a economiei, care nu este de rău augur, avem nevoie și de investiții, nu poți miza numai pe o stimulare a consumului”, a spus Dăianu. În schimb, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, scria recent că România e mai aproape decât am crede de o ajustare controlată sau de o recesiune.