Una dintre consecințele severe ale accesului inegal la servicii medicale primare este o rată a mortalității infantile cu 30% mai ridicată în mediul rural (6,9 la mia de copii născuți vii) față de mediul urban (4,8 ‰), atrage atenția organizația Salvați Copiii România. Dr. Sandra Alexiu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov, explică de ce refuză doctorii să deschidă cabinete în sate și în zonele izolate.
Accesul la îngrijirea medicală primară este extrem de important pentru persoanele din comunitățile vulnerabile, care trăiesc în regiuni izolate sau îndepărtate de marile centre universitare, unde sunt concentrați cei mai mulți specialiști în sănătate.
Potrivit Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF), mai puțin de jumătate (47%) din localitățile din România au suficienți medici de familie, iar 328 de comune nu au deloc un astfel de specialist.
Mai mult, din acest punct de vedere, decalajul dintre rural și urban este foarte mare. În timp ce, în anul 2023, în mediul urban au funcționat circa 13.700 de cabinete medicale independente de specialitate, în rural, numărul acestora a fost de numai 793 de cabinete, adică de peste 17 ori mai mic.
Statisticile arată și că numărul locuitorilor care îi revin unui medic de familie este cu 50% mai mare în mediul rural față de mediul urban (2.312 locuitori în rural față de 1.157 în urban/medic de familie).
20% au depășit vârsta de pensionare
În prezent, resursa umană este cea mai importantă problemă în ceea ce privește asistența medicală primară în mediul rural, spune președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), iar situația se va agrava în anii următori, în condițiile în care doi din zece medici de familie au vârste de peste 70 de ani.
„Din păcate, sunt destul de multe probleme în mediul rural, mult mai multe decât ne-am fi dorit. Există mai multe probleme legate de resursa umană, de resursa materială, de acces la multe altele. (...) Un scurt periplu la nivelul ţării ne arată că aproape 20% dintre medici sunt peste 70 de ani - din medicina de familie. Din păcate, există foarte multe localităţi încă neacoperite în mediul rural. (…) Avem 1.530 de medici de familie, necesarul de care am avea nevoie la nivelul întregii ţări, din care 1.122 la nivelul zonelor rurale”, a declarat dr. Valeria Herdea, președintele CNAS, în cadrul unei dezbateri pe tema accesului la servicii medicale în România organizată de Salvaţi Copiii.
Potrivit acesteia, deşi generaţii de medici termină rezidenţiatul sau specialitatea, aceştia aleg să profeseze în mediul urban, iar alții pleacă din țară.
„În ultima vreme discutăm de din ce în ce mai puţini medici de familie. Să nu uităm că am plecat de la 13.000 şi ceva – 14.000 şi am ajuns 9.200 în total în România, ceea ce înseamnă că, în acest moment, deficitul ăsta se vede şi nu se vede numai în rural, este şi în oraşe. Unii dintre colegii noștri au acceptat oferte de muncă în alte țări, unii au plecat din rural către oraș”, a spus, la rândul său, și dr. Sandra Alexiu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov, precizând că cei care au rămas la sate au fost nevoiți să preia și pacienții celor care au plecat.
Consiliile locale nu înțeleg cu ce să motiveze doctorii pe care îi iau Franța și UK
Nici nu e de mirare că majoritatea doctorilor care rămân în țară aleg orașul în detrimentul ruralului, în condițiile în care, în multe sate din România nici nu și-ar putea practica meseria, iar autoritățile locale nu reușesc să îi motiveze.
„Ceea ce nu înțeleg consiliile locale din România este cu ce să motivăm oamenii ăștia pe care ni-i ia Franța, Marea Britanie, Germania și nu ne uităm deloc cu ce îi motivează. Ei nu pleacă din România pentru că nu au bani destui, pleacă pentru că nu au cum să-și desfășoare activitatea, nu au unde să locuiască, nu au unde să învețe. Medicina nu se face cu ceea ce am învățat în cărți acum 30 de ani, se face cu ce s-a publicat ieri și se aplică astăzi”, a explicat dr. Alexiu, adăugând că medicina evoluează într-un ritm alert și „se face cu internet, cu aparatură, cu teste rapide, cu competențe suplimentare, cu telemedicină”.
Potrivit medicului, de multe ori, un doctor care alege să profeseze în zone rurale defavorizate, de multe ori „nu are suficientă bandă de internet ca să lucreze cu sistemul informatic” al CNAS.
„Avem colegi care se suie pe casă ca să vorbească cu noi la telefon. Au nevoie de apă caldă, pentru că, altfel, nu primesc avizul de la DSP. (...) Am colegi care nu au internet, nu au telefon, nu au vaccinuri la timp, nu au apă caldă, au o toaletă indisponibilă – nu numai pacienții, dar și medicii, acolo în cabinetele unde lucrează -, nu au acces la teste rapide, nu au acces la medicamente și nu pot ei să-și deschidă un punct farmaceutic pentru că nu le dă voie legislația, deși ar fi în beneficiul localității”,
spune Dr Sandra Alexiu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov.
80 de spitale fără pediatru
O altă problemă în ceea ce privește accesul la servicii medicale, nu doar în zonele rurale, ci și în orașe, este cea a ambulatoriului, unde, de asemenea există foarte multe locuri care nu sunt ocupate, potrivit președintelui CNAS.
„Este aceeaşi situaţie cu partea de pediatrie, unde avem peste 250 de localităţi, din care 80 de spitale care nu au medic pediatru. Este o mare problemă. (…) Şi în jurul Bucureştiului, judeţul Ilfov are zone neocupate de medici şi are zone neocupate şi de medici de medicină de familie, dar şi de medicii din ambulatoriu”, a spus dr. Valeria Herdea.
„Sunt îngrijorată, în primul rând, din pricina îmbătrânirii populației medicale, în al doilea rând că administrația locală se implică inegal la nivelul țării și, nu în ultimul rând, de perspectiva ca zonele din țara noastră care sunt mai îndepărtate, de la 100 km de un centru mai mare, să se depopuleze, din păcate. Va crește, în următorii ani, adresabilitatea către spitale”, spune dr. Valeria Herdea, președinte CNAS.
De asemenea, peste un sfert dintre românii cu domiciliul în țară nu au acoperire prin asigurarea socială de sănătate. Deși sistemul de asigurare socială de sănătate este obligatoriu, aproximativ 25% din populație a rămas neasigurată în 2022 – în special în zonele rurale.
Și cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor din România reprezintă mai puțin de jumătate din media UE. Mai exact, doar 1.626,57 de euro în țara noastră, față de 3.684,55 de euro media UE, potrivit Eurostat.