Asta, când statul reușește să închirieze un astfel de serviciu de la băncile din România. În acest sens, Guvernul a transmis Parlamentului, în regim de urgență, un proiect de lege care, printre altele, vizează ca depozitarea acestor obiecte să se facă la unitățile de trezorerie ale Ministerului de Finanțe.
Este vorba despre un proiect de lege, inițiat de Guvernul României, privind modificarea Legii nr. 318/2015 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate. Proiectul vizează, însă, și modificarea Codului de procedură penală, pentru un motiv uluitor.
În expunerea de motive, semnată de premierul Nicolae Ionel Ciucă, Guvernul României explică faptul că „trebuie reglementat, în mod expres, modul de gestionare a materialelor (…) supuse unui regim juridic special de conservare și păstrare, care pot constitui mijloace materiale de probă în procesul penal”.
Conform acestui document oficial, „în practică, Agenția (ANABI) a fost sesizată cu preluarea în administrare a unor metale prețioase. În scopul exercitării atribuțiilor legale, Agenția a efectuat o prospecție de piață privind furnizarea de servicii privind căsuțele de valori puse la dispoziție de către instituțiile bancare, ocazie cu care a constatat că acest serviciu este aproape indisponibil la nivel național”. Mai mult, se precizează în actul citat, „singurele instituții bancare care dețin căsuțe de valori oferă acest produs preponderent persoanelor fizice, contra cost, fără garantarea conținutului casetei de valori”.
Echilibristică procedurală
„Având în vedere că asigurarea conținutului casetei de valoare este de esența administrării în cele mai bune condiții a metalelor sau a pietrelor prețioase, fiind imperios necesar ca, pe lângă serviciul de închiriere a unei căsuțe de valori în care să fie depozitate aceste bunuri, să fie asigurate și condiții de pază și securitate a acestora, s-a constatat imposibilitatea obiectivă de depozitare a bunurilor mobile de tipul bijuteriilor, inclusiv pietrelor prețioase, la cea mai apropiată instituție bancară”, se mai arată în documentul Guvernului României.
Pentru a evita acest impediment, instituțiile au fost nevoite să recurgă la o adevărată echilibristică procedurală, așa cum dezvăluie aceeași expunere de motive: „Ca atare, organele care pun în aplicare sechestrul se află în situația de a nu putea respecta dispozițiile din Codul de procedură penală cu privire la depunerea <
Prin urmare, Guvernul propune modificarea articolului 252 din Codul de procedură penală, în sensul introducerii unităților de trezorerie din cadrul Ministerului Finanțelor ca fiind locuri obligatorii de depunere a metalelor și pietrelor prețioase, aliajelor acestora și obiectelor confecționate din aceste materiale, indisponibilizate de organele judiciare prin aplicarea unui sechestru penal.
Crește și valoarea bunurilor depozitabile: de la 15.000 de euro, la 300.000 de euro
De altfel, în prezent, ANABI, la solicitarea procurorului sau a instanței de judecată, depozitează temporar și administrează inclusiv bunurile mobile indisponibilizate, a căror valoare individuală depășește, la momentul dispunerii măsurii asigurătorii, echivalentul în lei a sumei de 15.000 de euro. Executivul arată că, în practică, „au fost întâlnite situații în care Agenția a preluat în administrare stocuri de bunuri (minereuri, material lemnos sau articole vestimentare) a căror valoare, deși cumulată era superioară pragului prevăzut de lege, ocupau o suprafață foarte mare în depozitele deținute de Agenție, astfel încât nu justificau blocarea spațiului”.
Sursa citată precizează că o capacitate de stocare cu o suprafață medie de 2.000 metri pătrați se închiriază la prețuri cuprinse între 3.500 și 14.000 de euro pe lună, în funcție de dotări și servicii incluse (cum ar fi paza, monitorizarea video sau accesul bunurilor agabaritice). „Având în vedere durata proceselor penale, cu luarea în considerare a unui termen de aproximativ doi ani pentru activitățile de administrare a bunurilor indisponibilizate, s-a constatat că nu se justifică din punct de vedere economic o eventuală acoperire a cheltuielilor de la bugetul de stat pentru stocuri cu o valoare economică de 15.000 de euro”, se subliniază în expunerea de motive a Guvernului.
Pentru a spori eficiența măsurilor aflate la dispoziția ANABI, Executivul dorește majorarea pragului valoric la echivalentul în lei a 300.000 de euro, dar și „introducerea obligativității acordării de către autoritățile, instituțiile publice, regiile naționale, regiile autonome, companiile și societățile naționale sau orice altă persoană juridică de drept public care dețin infrastructuri sau atribuții în gestionarea bunurilor cu regim juridic special (Garda de Mediu au Ocoalele Silvice) a suportului tehnic și logistic necesar pentru administrarea bunurilor indisponibilizate”.
Cu banii rezultați, se dorește finanțarea unui Mecanism de Susținere a Prevenirii Criminalității
Toate aceste modificări fac parte din proiectul de lege inițiat de Guvern și transmis Parlamentului. Însă pachetul conține și alte măsuri. Spre exemplu, se precizează că, în momentul de față, cadrul legislativ permite valorificarea, în cadrul procesului penal, înainte de pronunțarea unei hotărâri definitive, doar a bunurilor sechestrate, la cererea proprietarului sau atunci când există acordul acestuia, „neexistând posibilitatea valorificării unor bunuri cu valoare ridicată certă, cum sunt bunurile imobile”.
Guvernul precizează că valorificarea bunurilor imobile, după rămânerea definitivă a unei hotărâri judecătorești, „prezintă o serie de inconveniente care îngreunează sau fac imposibilă valorificarea acestora”. „Valorificarea anticipată a bunurilor imobile din dispoziția organelor judiciare, la cererea sau cu acordul proprietarului, apare ca o soluție reformatoare, ce conține un remediu juridic pentru situațiile în care persoanele urmărite penal își exprimă consimțământul de a le fi valorificate bunurile imobile în cursul procesului penal, fără a mai fi supuse procedurilor specifice executării silite”.
126 de milioane de lei, în șase ani
Un alt obiectiv al proiectului de lege vizează Mecanismul Național de Susținere a Prevenirii Criminalității. Acest organism a fost gândit ca un instrument instituțional și financiar care are ca obiectiv „prioritizarea alocării de resurse, inclusiv pentru protecția victimelor infracțiunilor”.
Sumele de bani care urmează să stea la baza constituirii acestui Mecanism vor fi, potrivit proiectului de lege, „sumele de bani confiscate, sumele de bani rezultate din valorificarea bunurilor confiscate, precum și sumele de bani obținute din executarea hotărârilor de valorificare prin echivalent în proceduri judiciare penale, cu excepția sumelor de bani care fac obiectul acordurilor de partajare cu jurisdicțiile străine, în baza acordurilor tehnice încheiate de ANABI.
O altă informație interesantă furnizată de aceste documente se referă la cuantumul acestor sume, centralizate de ANAF, pentru perioada 2016-2021. Este vorba despre 126.063.350,33 de lei. Pentru anul 2016, suma din valorificarea acestor bunuri a fost de 22.085.802,52 lei. În 2017, a scăzut la 11.484.454,69 lei, pentru ca, în 2018, să crească ușor la 12.447.146.65 lei. Cea mai mare creștere a fost cunoscută în 2019, când suma a ajuns la 33.642.567,18 lei, iar în 2020, anul pandemiei, să ajungă la 29.405.021,48 lei. Anul trecut, suma a scăzut la 16.998.357,87 lei.
Cum se vor repartiza sumele
Destinatarii sumelor, conform proiectului de lege al Guvernului, urmează să fie Ministerul Educației, Ministerul Sănătății, Ministerul de Interne, Ministerul Public, Ministerul Justiției, precum și ANABI, „în vederea finanțării nerambursabile a proiectelor propuse de asociațiile și fundațiile care au ca obiect de activitate în domeniul protecției victimelor și asistenței sociale”, iar sumele de bani obținute prin intermediul constituirii Mecanismului Național de Susținere a Prevenirii Criminalității urmează a fi alocate în cote procentuale cuprinse între 15 și 20 la sută.
Conform Guvernului, „acest Mecanism a fost conceput cu scopul extinderii impactului utilizării în interesul social public a activelor confiscate în procesul penal, printr-o mai bună facilitare a plății despăgubirilor pentru victime și a implementării proiectelor sociale destinate asistenței și protecției victimelor infracțiunilor, educației juridice și prevenirii criminalității.
Votul final, în această săptămână. Legea trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2023
Acest pachet legislativ inițiat de Guvern vrea să „împuște” și niște finanțări alocate prim PNRR. „Sunt consolidate capacitățile instituționale ale ANABI, prin alocarea de resurse adecvate, inclusiv de operaționalizare a două structuri locale în estul și vestul țării, structuri ce vor avea în coordonare și infrastructuri preconizate a fi dezvoltate prin PNRR – investiții de aproximativ 13 miliarde de euro în Zona Liberă a Portului Constanța și în cel puțin alte true locații. Se estimează o creștere cu 50% a valorii bunurilor indisponibilizate aflate în administrarea Agenției, până la finalul anului 2025”, se arată în documentul citat.
Proiectul de lege a fost depus recent la Parlament și a primit toate avizele, Mai mult, pe data de 22 iunie, el a și fost adoptat de Senat, cu 82 de voturi pentru, la unul singur împotrivă, acest din urmă vot aparținându-i senatoarei Diana Șoșoacă. Senatul a transmis, zilele trecute, proiectul către Camera Deputaților, iar termenul până la care proiectul trebuie să fie dezbătut, sub rezerva depunerii raportului, până pe data de 29 iunie. După care, se intră în vacanță parlamentară. Legea ar trebui să înceapă să fie aplicată de la 1 ianuarie 2023.