Realitatea meteorologică a săptămânii care tocmai a trecut a scris istorie, indiferent de ce spun scepticii sau conservatorii sau cei care nu vor să „alarmeze”: Europa a ieșit oficial de sub „plasa de siguranță climatică” – n-o spunem noi, o spune cu gura ei chiar luna mai din anul 2026, luna în care nu mai vorbim de recorduri de temperatură „depășite”, ci de-a dreptul „spulberate”.
Domul de căldură din mai 2026 nu mai este o anomalie, este o schimbare de paradigmă, pentru că vorbim de temperaturi care au depășit cu 12, 14 și, în multe regiuni ale Europei, chiar 16 grade Celsius norma acestei luni – o abatere uriașă pentru această perioadă a anului.
Nu mai e metaforă: Europa fierbe sub capac!
Soarele parcă stă nemișcat și arde altfel față de alte luni mai, răcoarea serii întârzie, iar asta nu e în imaginația ta.
Londra a înregistrat cea mai caldă zi din mai din ultimii aproape 80 de ani, cu 32,3 ͦC.
Regiunile sudice și sud-vestice ale Portugaliei, Spaniei și Franței au atins maxime de 35°C până la 38°C, iar Italia a raportat 31-34 °C.
Sute de stații meteorologice din Germania, Franța, Benelux, Irlanda și Marea Britanie au raportat recorduri absolute pentru luna mai.
Nici România nu se simte prea bine
În România, recordul de temperatură de 29,1 ͦC a fost spulberat de o zi în care au fost înregistrate 33,3 ͦC.
Dacă ai fi întrebat un meteorolog despre asta acum zece ani, ți-ar fi spus că e imposibil un asemenea scenariu, dar iată că săptămâna asta imposibilul s-a făcut posibil.
O creastă subtropicală intensă, originară din nordul Africii, s-a extins agresiv spre nord, creând un „capac termic” din care aerul fierbinte nu are cum să scape.
Dar ce este, de fapt, domul de căldură?
Un heat dome apare atunci când un sistem puternic de înaltă presiune se instalează și stagnează deasupra unei regiuni.
Creasta de înaltă presiune împinge aerul cald în jos, blochează formarea norilor și nu lasă aerul rece să pătrundă.
Efectul este cel al unui capac pus pe o oală: căldura se acumulează, umiditatea crește, iar temperaturile rămân ridicate zile sau chiar săptămâni la rând.
Domul de căldură se formează atunci când o creastă subtropicală de la altitudine ridicată se construiește deasupra unui continent și aduce cu sine temperaturi-record în zona de la sol de dedesubt.
Cu cât blocajul atmosferic persistă mai mult, cu atât efectele sunt mai severe.
Ce se întâmplă în Europa acum este tocmai acest blocaj atmosferic.
De ce în mai? Pentru că vara a început să se lungească
Meteorologul Ioanna Vergini de la WFY24 oferă cel mai concis răspuns: vara europeană nu devine doar mai caldă, ea devine mai lungă la ambele capete.
„Ceea ce numeam înainte un fenomen de iulie sosește acum la mijlocul lunii mai”, spune ea.
Contextul global agravează situația.
Potrivit Serviciului Copernicus al UE, 2025 a fost al treilea cel mai cald an din istoria înregistrărilor la nivel global și în Europa.
Cei mai calzi trei ani înregistrați vreodată la nivel mondial au fost, în ordine, 2024, 2023 și 2025.
Fiecare val de căldură „extrem” devine, treptat, noua normalitate.
Balcanii și România sunt în calea aceluiași val
În zona Mediteranei, în centrul Europei și în Balcani, temperaturile urmează să ajungă, la mijlocul intervalului, de 30 de grade și să se mențină ridicate până la sfârșitul lunii mai. Nordul și centrul Balcanilor ar putea depăși 35 de grade în viitorul ultra-apropiat.
Dar cifrele din ultimii ani spun mai mult decât orice prognoză de scurtă durată.
Cele mai afectate țări de un singur val de căldură au fost România, Bulgaria, Grecia și Cipru, unde, în intervalul 21-27 iulie 2025, s-au înregistrat aproximativ 950 de decese asociate temperaturilor extreme, în condițiile în care mercurul a depășit cu până la 6 grade media istorică – echivalentul a circa 11 decese zilnice la un milion de locuitori.
Nu e doar un val de căldură, e un strigăt disperat
Pare că Europa e cu piciorul blocat la maxim pe o pedală de accelerație care o va duce inevitabil înspre un zid distrugător.
Este ea pregătită, ca infrastructură, ca sisteme de sănătate, ca societate, să facă față verilor care vin?
(sursa: Mediafax)