Mai miră pe cineva refuzul președintelui Klaus Iohannis de a semna decretele de numire ca miniștri pentru Lia Olguța Vasilescu, la ministerul transporturilor și pentru Ilan Laufer, la ministerul dezvoltării? Eu aș zice că nu, știută fiind ideea - devenită idee fixă - pe care domnia sa nu scapă nici-o ocazie să o clameze și anume că actualul guvern trebuie să fie neapărat înlocuit. Slogan propagandistic pe care l-a recitat și azi. „Sunt în continuare de părere- a declarat domnia sa- că soluția corectă pentru România ar fi fost și este înlocuirea acestui guvern care a creat foarte multe probleme României”.
Acesta nu este, însă, decât unul dintre aspectele chestiunii. Mai grav este faptul că președintele Klaus Iohannis nu a oferit nici-un argument- dar absolut nici unul!- pentru a-și motiva dublul refuz. Mulțumindu-se să declare doar că el consideră aceste două propuneri ca fiind „nepotrivite”. Bine-bine, or fi fiind ele „nepotrivite”, dar în funcție de ce criterii, de ce norme și de care baremuri?
Tăcere și mister! În schimb, președintele Klaus Iohannis ne mai servește, încă o dată, placa veche și huruită despre foarte apropiata preluare de către România a președinției Consiliului UE, pentru care, consideră domnia sa, România nu este pregătită. După care scoate din joben propoziția - cheie:,,E nevoie de miniștri care să performeze foarte bine’’. Propoziție care, pe lângă că nu este decât o mare banalitate, are și calitatea de a fi o crasă probă de violare a normelor elementare ale gramaticii limbii române. Asta deoarece până și un elev din clasele primare știe că nu există performanțe foarte bune și nici performanțe mai puțin bune, ci, pur și simplu, performanțe!
De parcă asta nu ar fi fost de ajuns, gestul lui Klaus Iohannis de a refuza numirea Liei Olguța Vasilescu și a lui Ilan Laufer ca miniștri șochează prin însuși faptul că în discursul prezidențial se insinuează ideea că aceste două persoane nu sunt capabile să realizeze performanțe în domeniile pe care ar fi trebuit să le coordoneze. Să admitem, pentru moment, că în cazul lui Ilan Laufer opinia publică nu ar cunoaște prea multe argumente care să îl recomandă ca performer, deși sunt și unele opinii care pledează ,,pro’’. În schimb, dacă ne referim la Lia Olguța Vasilescu atunci trebuie să fi ori un om atins de o gravă miopie ori de-a dreptul de rea voință ca să nu îți dai seama că olteanca este un om care știe ce este performanța și mai știe și cum să se bată pentru a o realiza. În acest caz, vă dați seama ce valoare ar fi putut adăuga actualei guvernări promovarea unor asemenea oameni competitivi și eficienți?
Așa încât, pas cu pas, ajungem la singura adevărata cauză a refuzului prezidențial. Cauză care nu constă decât în aceea că, și în formula sa proaspăt remaniată, acest guvern nu este ,,guvernul meu’’! Guvern din proximitatea politico-ideologică a domnului Klaus Iohannis. Socotiți și dumneavoastră ce se va întâmpla atunci când membrii actualei echipe guvernamentale a premierului Viorica Dăncilă vor începe să își exercite atribuțiile ce le revin în mandatul de șase luni ce va reveni României la președinția Consiliului UE, mai ales dacă ne gândim cât de complexă și de încărcată agendă are această perioadă. Gândiți-vă, așadar, ce s-ar întâmpla dacă, Doamne ferește, măcar câțiva dintre miniștrii actualului cabinet și-ar face treaba așa cum trebuie și ar reuși, vorba domnului Klaus Iohannis, ,,să performeze foarte bine’’? Cum rămâne,atunci, cu prorocirile mai mult decât pesimiste pe care domnul ,,președinte al tuturor românilor’’( nu-i așa?) nu scapă nici-o ocazie să le clameze în cele patru zări, în mod cu totul deosebit, în arealul Uniunii Europene?
Nu ar rămâne decât ca lumea bună a marii familii comunitare să se convingă, mai bine mai târziu decât niciodată, de adevărul la care tot mai mulți români cu scaun la cap au ajuns. Și anume că, la patru ani de când și-a început mandatul, președintele Klaus Iohannis performează foarte rău! Așa încât, pas cu pas, se va vedea că tocmai domnia sa este cel care „a creat multe probleme României’’.