Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat, la mai bine de trei ani şi jumătate de la sesizarea acestei instanţe, sentinţele pe fondul cauzei privind preluarea celor 224 de hectare de teren aparţinând fostei ferme experimentale Băneasa în cadrul unei societăţi în care omul de afaceri Puiu Popoviciu s-a asociat cu Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti. Nouă ani de închisoare a luat miliardarul, în timp ce complicii săi au primit câte şapte ani, cinci ani, doi ani sau chiar câte un an de puşcărie. În acelaşi dosar s-a judecat, pe lângă infracţiunile care au condus la delapidarea terenurilor în cauză, şi speţa referitoare la încercarea de mituire a unui ofiţer de poliţie judiciară de la DNA, pentru a soluţiona favorabil inculpaţilor dosarul-mamă. Oricât de spectaculoase ar părea aceste condamnări, pe latura privativă de libertate, ancheta privind terenurile din Băneasa nu a atins puncte esenţiale referitoare la implicarea, prin acte materiale semnate, a Primăriei Capitalei în transferul, prin donaţie, a unor suprafeţe de teren pe care astăzi se află şoselele asfaltate pe banii bucureştenilor care deservesc cartierul rezidenţial de lux construit acolo. Nici prejudiciul reţinut în faza de urmărire penală nu pare deloc a avea vreo legătură cu realitatea, în condiţiile în care, în rechizitoriu, se vorbeşte de o pagubă de niciun miliard de lei, în timp ce numai valoarea terenurilor se ridica, la momentul săvârşirii acestor fapte, la peste 1,1 miliarde de euro. Confiscările dispuse de instanţă în acest dosar sunt de-a dreptul ridicole şi se referă la două sticle de băuturi alcoolice, o brichetă, un pix şi nişte calendare.
În minuta redactată, odată cu pronunţarea hotărârii pe fondul cauzei, se face referire la faptul că latura civilă nu a fost soluţionată, ea fiind disjunsă şi, cel mai probabil, urmând a se judeca pe latură civilă. Cu un prejudiciu uriaş, aproape unic după Revoluţie, sentinţa de ieri a Curţii de Apel Bucureşti lasă nelămurite multe aspecte deosebit de importante în economia acestei scandaloase afaceri.
Soluţia pe fond vine după 12 ani de la comiterea faptelor
Fostul rector al USAMV, Alecu Ioan Niculae, a primit şapte ani de puşcărie. Puiu Popoviciu a luat tot şapte ani, însă judecătorii au decis să sporească această condamnare cu încă doi ani. Asociatul acestuia, Andrei Mihai Bejenaru, a fost condamnat, de asemenea, la şapte ani de închisoare, în timp ce Ştefan Diaconescu (secretarul ştiinţific al USAMV) a luat numai cinci ani. Toate aceste condamnări vizează săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată.
Fostul director al DGIPI, Ilie Cornel Şerban, a primit o sentinţă de doi ani şi jumătate de închisoare pentru complicitate la dare de mită şi favorizarea infractorului, iar ofiţerul DGA Petre Pitcovici a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru aceleaşi fapte. Pedepse de câte un an, cu executare, au primit fostul prefect al Capitalei, Ionuţ Mihai Florin, secretarul Gabriel Răsvan Toader şi fostul viceprimar al Sectorului 1, Ioan Todiraş. Funcţionarii Lizeta Minea şi George Petrulian au primit câte doi ani de închisoare cu suspendare.
Dosarul care tocmai şi-a aflat sentinţa la fond reprezintă una dintre cele mai mari fraude imobiliare, în spatele căreia se află apropiatul lui Traian Băsescu, afaceristul Puiu Popoviciu. Este vorba despre afacerea celor 224 de hectare de teren pe care, astăzi, se află complexul rezidenţial Băneasa şi complexurile comerciale din nordul Capitalei, terenuri care se aflau în administraţia USAMV București. Dosarul a fost trimis în judecată în data de 21 decembrie 2012.
Faptele pentru care cei în cauză au fost condamnaţi au demarat în perioada 2000-2004, când fostul rector al USAMV Bucureşti, Niculae Alecu, împreună cu Puiu Popoviciu, a adus, în cadrul unei asocieri numite SC Băneasa Investments SA, suprafaţa de 224 de hectare de teren, ce aparţinea Fermei de cercetare Băneasa, ca aport la capitalul social al acestei societăţi. Operaţiunea a fost perfectată prin încheierea, în mod ilegal, a unui contract de asociere, în ciuda faptului că terenurile se aflau în proprietatea publică a statului şi, ca atare, nu puteau face obiectul unei asemenea tranzacţii. Mai mult, valoarea unui metru pătrat de teren a fost subevaluată la 1 euro în condiţiile în care, la acea dată, preţul real era de 150 de euro pentru un metru pătrat. Obiectivul asocierii, din acte, era acela de a dezvolta pe acele terenuri activităţi de pomicultură, viticultură sau creşterea animalelor. În realitate, începând cu anul 2004, pe aceste terenuri s-a dezvoltat cartierul rezidenţial acelaşi nume. Asocierea nu a primit acordul membrilor desemnaţi să participe la şedinţa de validare a proiectului şi nici al Senatului Universităţii.
Cifră în textul de mai sus
150 de euro/metru pătrat s-a transformat în 1 euro/metru pătrat în afacerea Băneasa. Lucru posibil doar în cazul afacerii perfectate de afaceristul Popoviciu.
Prejudiciul real depăşeşte un miliard de euro
Tot ilegal, în cursul anului 2001, Comisia Municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii 10/2001 a eliberat titlul de proprietate asupra acestor terenuri pe numele Universității de Ştiinţe Agronomice, cu toate că membrii comisiei ştiau că terenurile aparţineau domeniului public, nefiind trecute în domeniul privat al statului şi neexistând, în acest sens, o hotărâre de Guvern. Acest lucru a fost posibil prin falsificarea unui referat în care s-a menţionat, în mod mincinos, faptul că terenurile au fost trecute în proprietatea privată a statului. Mai mult, în procesul de validare a acestei decizii, factorii de răspundere implicaţi au menţionat o hotărâre de Guvern inexistentă, fiind, în cele din urmă, emis titlul de proprietate.
După eliberarea titlului de proprietate, rectorul Niculae Alecu şi Puiu Popoviciu au raportat dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 174 de hectare la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, precum şi dreptul de proprietate asupra clădirilor edificate pe aceste terenuri, fapt ilegal, întrucât hotărârea Senatului Universităţii interzicea în mod expres acest lucru. În cursul anului 2004, şi restul suprafeţei până la 224 de hectare a fost de asemenea aportat la capitalul social al SC Băneasa Investments SA. Procurorii au estimat, la acel moment, un prejudiciu cauzat statului de 335.387.260 de lei şi Universităţii, de 620 de milioane de lei.
În realitate, însă, prejudiciul este cu mult mai mare, având în vedere evoluţia preţurilor de pe piaţa imobiliară. În 2008, un metru pătrat de teren în Băneasa ajungea şi la 1.000 de euro, astfel încât valoarea suprafeţei în cauză putea valora 2,24 miliarde de euro. Chiar şi calculând la jumătate valoarea unui metru pătrat, prejudiciul tot depăşeşte 1,12 miliarde de euro.
În aceste condiţii, instanţa a decis să suspende judecarea laturii civile, pe care nu a soluţionat-o, dar pe care a disjuns-o pentru a fi luată în discuţie, ulterior, pe latură civilă. În schimb, instanţa a decis nişte confiscări de-a dreptul ridicole. Doar cheltuielile judiciare au fost pronunţate, în sensul că le-au imputat inculpaţilor. Popoviciu şi Bejenaru au de plătit câte 50.000 de lei, Ioan Niculae Alecu şi Diaconescu, câte 20.000 de lei, iar restul câte 10.000 de lei sau câte 5.000 de lei.
Citat în textul de mai sus:
“O sticlă de whisky JB de trei litri, o sticlă de doi litri de palincă, un calendar din 2009 cu numele Energy Holding, o agendă din anul 2009, un pix, un calendar de birou, o brichetă albastră cu inscripţia Energy Holding, un tricou verde inscripţionat Power Carus White”, minuta instanţei
CASETA1 plus foto Traian si Ioana Băsescu PE MODELUL CASETEI CU SECRETARUL DE STAT DIN PAG 2 DE AZI
Explicaţie foto : Ajutorul dat de primăria lui Băsescu a rămas neanchetat de procurori. La fel şi achiziţia făcută de Ioana Băsescu chiar în acest cartier
Implicarea primăriei lui Băsescu în această afacere, complet ignorată
La dosarul cauzei nu se află şi implicarea Primăriei Capitalei, condusă chiar de prietenul lui Puiu Popoviciu, Traian Băsescu, în această operaţiune. Spre exemplu, după ce au fost emise titlurile de proprietate, în maniera descrisă, terenurile au fost scoase din circuitul agricol, parcelate şi trecute în intravilan. În anul 2004, când Băsescu era primar general, Băneasa Investments a donat aproximativ 30 de hectare de teren Primăriei Capitalei. Poziţionarea terenurilor donate reprezintă, de fapt, actualele străzi ale cartierului de lux, unde municipalitatea, din bani publici, a suportat cheltuielile legate de utilităţi şi asfaltarea căilor de comunicaţii care deservesc, în prezent, cartierul lui Puiu Popoviciu.
În 2009, după încercarea de mituire a poliţistului judiciarist de la DNA, Puiu Popoviciu, Niculae Alecu, Petru Pitcovici şi Ilie Cornel Şerban au fost reţinuţi pentru 24 de ore, urmând să fie prezentaţi instanţei, cu propunerea arestării preventive. A doua zi, Traian Băsescu, aflat în vizită la Buşteni, întrebat de jurnalişti ce părere are despre această escrocherie, i-a luat apărarea lui Puiu Popoviciu: „Hai să ne înţelegem cu următorul lucru: unde-i crima lui Popoviciu că a făcut o investiţie de câteva miliarde în Bucureşti? Este o crimă? Se pare că asta-i abordarea publică şi e foarte greşită. Problema, dacă există, este în zona legalităţii transferului terenului, dar de aici până la a blama o investiţie de asemenea dimensiuni consider că este o eroare”. Prezentat instanţei, chiar în aceeaşi zi, Popoviciu a fost pus în libertate.
Achiziţii suspecte şi “vânzări anterioare”
De altfel, fiica cea mare a lui Băsescu, Ioana, a achiziţionat, chiar în 2008, de la Comnord, compania care a construit ansamblul imobiliar de lux, un penthouse, pentru care ar fi plătit 800.000 de euro. Mai mult, biroul notarial al Ioanei se află în incinta fostului conac amplasat pe aceleaşi terenuri. Comnord, compania controlată de Sorin Creţeanu şi din acţionariatul căreia face parte şi Cristian Mihai Paul, soţul fostei consiliere a lui Băsescu şi Emil Boc, Andreea Paul Vass, ar fi perfectat multe tranzacţii legate de imobilele dezvoltate în zona Militari, chiar la notariatul Ioanei Băsescu.
Un alt aspect care a fost ignorat de procurori şi de instanţă este acela al contractelor de vânzare-cumpărare ale unor suprafeţe de teren aflate sub anchetă penală. În zona respectivă îşi desfăşoară activitatea câteva companii multinaţionale, cel puţin una dintre acestea achiziţionând, prin act semnat la notar, terenul de sub spaţiul pe care şi-a ridicat punctul de desfacere şi sediul de birouri.
CASETA2 plus foto ioan alecu as vrea ca titlul sa fie în interiorul textului vezi editorial azi pag 3
Mită şi trafic de influenţă ca să scape de ancheta de la DNA
Deşi scandalul privind această afacere era public încă din anul 2003, DNA a demarat cercetări în această cauză abia în cursul anului 2008. Puiu Popoviciu a aflat şi a încercat să muşamalizeze totul. Astfel, în 24 decembrie 2008, în ajunul Crăciunului, afaceristul l-a contactat pe Petru Daniel Pitcovici, ofiţer cu funcţie de conducere în cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie – structură a Ministerului de Interne, prin intermediul căruia a încercat să-l mituiască pe un ofiţer de poliţie judiciară din DNA cu mai multe sticle de băutură, pentru ca cercetările în dosar să fie făcute în mod superficial şi ca, în cele din urmă, dosarul să nu ajungă în instanţă. Ulterior, începând cu mijlocul lunii ianuarie 2009, Puiu Popoviciu a apelat şi la şeful Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă de la acea dată, Ilie Cornel Şerban, căruia i-a promis o funcţie de conducere în cadrul Ministerului de Interne, în schimbul furnizării unor informaţii confidenţiale din dosarul de la DNA.
“Modalitatea majoră prin care inculpații Șerban Ilie Cornel și Pitcovici Petru Daniel i-au ajutat pe inculpații Alecu Ioan Niculae și Popoviciu Gabriel Aurel constă în aceea că, după încercarea de cumpărare a ofițerului de poliție judiciară, pentru ca acesta să nu-și îndeplinească atribuțiile de serviciu, au continuat activitatea infracțională și s-au implicat în activitatea de urmărire penală indicând ce persoane trebuie audiate, câte, precum și ce documente trebuie ridicate de la Universitate”, spuneau procurorii.
CASETA3 plus foto Gigi Becali (caseta sub forma de foto cu explicatie.cu 2 linii)
Gigi Becali, dosar penal pentru favorizare
Primul care a sesizat autorităţile cu privire la ilegalitatea acestor afaceri a fost latifundiarul din Pipera, Gigi Becali. Practic, de la el a plecat toată ancheta ce s-a derulat în toţi aceşti ani. Ulterior, pus în situaţia de a-şi menţine declaraţiile date şi în faţa instanţei, Becali a retractat, spunând că nu îşi mai aminteşte ce a scris în sesizare. Acest lucru i-a adus omului de afaceri un dosar penal la DNA pentru favorizarea infractorului. După ce a fost pus sub acuzare, memoria lui Becali a revenit brusc.
Relaţia lui Popoviciu cu Traian Băsescu nu a făcut obiectul anchetei. Nici donaţia făcută de Băneasa Investment către Primăria Capitalei, având ca obiect suprafeţe importante din terenurile anchetate, suprafeţe pe care, astăzi, se află străzile asfaltate din cartierul rezidenţial din nordul Capitalei.