Marea busculadă produsă de Ordonanța 13 a fost susținută de ,,vocea străzii”, convinsă până la răgușire că actul normativ avea ca scop albirea lui Liviu Dragnea de consecințele condamnării în procesul ,,Referendumul”. Considerat un dosar politic, cu sentință dirijată pentru a ,,scoate dinții” unui lider politic al PSD, actele acestui proces au fost finalizate abia acum.
Motivarea condamnării lui Dragnea a fost redactată și publicată în 8 februarie, deși decizia de condamnare a fost luată în 22 aprilie 2016, iar situația celui care a semnat rechizitoriul era de incompatibilitate. Artizanii ,,Referendumului” - Livia Stanciu și Lucian Papici - se transformă acum în piesele care pot să anuleze condamnarea lui Dragnea.
Livia Stanciu a prezidat completul de 5 judecători la Înalta Curte de Casație și Justiție care a dat sentința în procesul lui Dragnea, dublând condamnarea la doi ani de închisoare cu suspendare. ÎCCJ nu a motivat sentința timp de aproape zece luni, deși în spațiul public s-a acreditat ideea că hotărârea este definitivă. Dragnea a depus la 2 februarie 2017 o contestație la executare, motivând că a fost pusă în executare o hotărâre care nu este definitivă, ceea ce împiedică executarea pedepsei.
Acțiunea depusă la Tribunalul București susține cu argumente juridice greu de respins că hotărârea pronunțată, deși definitivă, nu va putea fi niciodată semnată de către toți judecătorii care au pronunțat-o, respectiv Angela Dragne, Luciana Mera, Luminița Zglimbea, Ioana Bogdan și Livia Stanciu, deoarece fosta șefă a completului nu mai are calitatea de judecător, fiind retrasă din magistratură prin pensionare.
Codul de Procedură Penală stabilește la art. 394 alin. 1 ca hotărârea să fie rezultatul acordului membrilor completului de judecată, dar pensionarea Liviei Stanciu o împiedică în mod absolut să mai participe la motivarea deciziei în cauză. Cine a semnat în locul Liviei Stanciu și dacă motivarea este legală devine o problemă de descâlcit.
Viteză la pensionare pentru misiune la CCR
Presiunea publică asupra Liviei Stanciu pentru legăturile funcționale cu binomul a impus scoaterea ei din câmpul tactic de la ÎCCJ. În 13 iunie 2016, Stanciu se adresează CSM cu cererea de pensionare avizată rapid, deși Mariana Rarinca, victima unei rușinoase erori judiciare, se afla în litigiu cu șefa Instanței Supreme. În 23 iunie, prin decret al președintelui României, scoaterea din magistratură prin pensionare devine efectivă.
Graba era justificată pentru că de la 13 iulie 2016, același președinte Iohannis o numea pe Stanciu la Curtea Constituțională. Viteza plecării lasă nemotivată condamnarea lui Dragnea, dar închide și calea legală de a emite comunicarea hotărârii instanței. Astfel, lipsea juridic hotărârea penală, inclusiv interdicțiile și decăderile izvorând din aceasta, iar hotărârea, potrivit demersului lui Dragnea, nu mai putea fi emisă vreodată în mod legal de ÎCCJ. Tribunalul va judeca în 15 februarie contestația depusă de Liviu Dragnea.
Plângere penală împotriva procurorului DNA
Lucian Papici, fostul șef de secție din DNA, a semnat rechizitoriul prin care la 27 septembrie 2013 s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva lui Liviu Dragnea. Cel care a fost condamnat a constatat că procurorul Papici nu mai deținea în mod legal la data semnării rechizitoriului funcția de conducere în DNA. În plângerea penală depusă la procurorul general de Liviu Dragnea se consideră că sunt posibile săvârșirea de către Papici Lucian Gheorghe a infracțiunilor de uzurpare de calități oficiale, uzurparea funcției, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, represiunea nedreaptă, conflict de interese. Este interesant de văzut cum va reacționa Augustin Lazăr la plângerea penală depusă de Liviu Dragnea în 2 februarie 2017. Nici Papici, nici Codruța Kovesi, nici CSM nu au avut reacții publice la cererile lui Dragnea.
Papici a semnat un rechizitoriu fără să mai fie șef. Livia Stanciu nu a semnat sentința condamnării lui Dragnea, deși era șefă.