Liviu Dragnea a scos de la naftalină Legea defăimării, însă de această dată ţinta proiectului s-a schimbat faţă de varianta iniţială. În 2018, preşedintele PSD a anunţat practic o lege cu totul nouă faţă de primul proiect, anume ţintind pe cei care se fac vinovaţi de defăimarea ţării. Şi proiectul din 2015 al Legii defăimării era tot controversat urmând să sancţioneze calomnia socială şi să instituie amenzi de până la 100.000 de lei pentru cei care proferează insulte în spaţiul public, în presă sau pe Facebook.
În 2015, reacţiile virulente împotriva Legii defăimării au apărut mai întâi pe Facebook. Oamenii cu cont de reţea socială se plângeau că legea nu le-ar mai fi dat dreptul să critice politicenii sau să riposteze în postări. Se vorbea atunci de control, supravegherea, pierderea libertăţii de expresie. În schimb, Dragnea s-a apărat susţinând că textul legii defăimării sociale prevedea concret că nu se permit opinii cu iz rasist şi homofob sau ocări şi sudălmi. Dragnea a inserat însă şi o chichiţă interpretabilă în definiţia defăimării sociale transcrisă în expunerea de motive. După ce PNL a observat că şi injuriile pe motiv de apartenenţă politică intră la defăimare, au declarat că PSD-ul încearcă să învârtă înapoi ceasul istoriei spre comunism. Prin defăimarea socială, edifica Dragnea în 2015, se înţelege fapta sau afirmaţia prin care o persoană este pusă în situaţie de inferioritate pe temeiul apartenenţei sale la o categorie de persoane "care se disting din punct de vedere social prin una sau mai multe trăsături de gen, vârstă, rasă, religie, origine etnică, limba maternă, tradiţii culturale, apartenenţa politică, orientare sexuală, origine socială, dizabilităţi, boală cronică necontagioasa sau infecţie HIV/SIDA". Iniţial, Legea defăimării a fost adoptată de plenul Senatului (octombrie 2015), pentru ca apoi să fie criticată în dezbateri fulminante despre libertate şi poliţia intenetului, cărora li s-a adăugat contestări din partea ambasadei Statelor Unite la Bucureşti. După o traiectorie întortocheată şi opinii convergente despre această lege care ar fi urmat să sugrume dreptul omului de a fi vocal şi subiectiv, legea a ajuns să fie subţiată prin ajustări. Prin absurd, atât sancţiunile, cât şi defăimarea au dispărut din textul Legii defăimării. În final, legea a picat la Camera Deputaţilor (februarie 2016). În Congresul PSD din 10 martie, Dragnea a reînsuleţit legea folosind tot cuvântul „defăimare”, dar cu o valenţă vehementă. Dragnea cere măsuri drastice pentru lideri de opinie care ponegresc ţara. El spune că oameni ca Monica Macovei şi alţi europarlamentari care "mint şi defăimează despre propria ţară" sunt maligni pentru România. „Atunci când oameni politici, şefi de instituţii sau voci cunoscute ale societăţii îşi sabotează cu bună ştiinţă ţara prin declaraţii antiromâneşti sau prin acţiuni servile îndreptate împotriva intereselor noastre globale şi naţionale, pierdem suveranitate, pierdem independenţă, pierdem demnitate şi pierdem respectul celorlalte state fără a câştiga nimic în loc”, spunea Liviu Dragnea la congresul PSD din 10 martie.
Respingerea legii în 2015 a avut loc în contextul în care Dragnea anunţase public că nu o mai susţine şi că va propune o altă variantă.
"Defăimarea propriei ţări prin minciună e o faptă gravă, care expune România la riscul unor sancţiuni, al unor întârzieri şi al pierderii unor avantaje. (…) Suveranitatea României e mai preţioasă decât lupta internă pentru putere şi de aceea e nevoie s-o protejăm prin legi explicite."
Liviu Dragnea, preşedinte PSD
Pedepse social - democrate
PSD-iştii aflaţi sub conducerea lui Dragnea au început şi ei să-şi dea cu părerea despre osândele la care ar putea fi supuşi defăimătorii. Aceia care hulesc România ar trebui să accepte supliciul pierderii cetăţeniei române, spune, de pildă deputatul PSD Cătălin Rădulescu, poreclit „Mitralieră”. ”Dacă vrei să fii naţionalist cum e americanul, care stă cu steagul pe casă, ca francezul, polonezul ori ca ungurul măcar, trebuie să existe o astfel de lege a defăimării în care măcar să îţi respecţi faptul te-ai născut în ţara şi eşti român”, spune Rădulescu. Deputatul PSD Adrian Solomon este de acord cu Rădulescu. „Cred că un cetăţean de bună credinţă nu poate să defăimeze ţara", a declarat Adrian Solomon.