Dragoș Frumosu, liderul Federației Sindicatelor din Industria Alimentară, a Băuturilor, Tutunului și Ramuri Conexe „SINDALIMENTA”, luptă de două decenii pentru industria alimentară și pentru cei peste 250.000 de oameni care lucrează în acest domeniu. Recent, Dragoș Frumosu a intrat în Partidul Puterii Umaniste (social-liberal), cu dorința de a se implica și mai mult în încercarea de a-i sprijini pe producătorii români.
Rep: De ce ați ales să intrați în politică?
Dragoș Frumosu: Intrarea mea în politică are la bază acumularea unui procent mare de nemulțumiri. De 30 de ani o mare parte a clasei politice este reprezentată în Parlament de oameni care habar nu au despre domeniile pe care le reprezintă acolo, pentru care votează și, mai mult, și le asumă, cu toate că multe sunt contrare dezvoltării României și bunăstării românilor. Mai mult, am impresia de multe ori că asist la scenarii cu responsabili care dau țara asta pe nimic. Au vândut tot, au transformat o mare parte a românilor în sclavii altora, ne-au învrăjbit, ne-au făcut să ne dușmănim, ne-au mințit și ne-au prostit, aducându-ne în pragul sărăciei și disperării. Au distrus totul, începând cu agricultura, sănătatea, școala, cercetarea etc. Concluzionând, distrugându-ne sănătatea și școala, au pus bazele unui modul perfect: un popor bolnav și needucat nu poate dezvolta o economie sănătoasă.
R: Care ar fi primele 3 probleme ale industriei alimentare?
D.F.: Cele mai importante probleme ale industriei alimentare sunt:
- Lipsa materiei prime autohtone și dependența de importuri. Acest lucru conduce atât la o instabilitate a prețurilor pe fondul sărăciei la care este supus un procent de peste 70% dintre români, cât și la importuri foarte mari de produse alimentare.
- Monopolizarea comerțului cu alimente de către retaileri prin construirea de magazine în centrele orașelor, impunând astfel reguli speciale prin multiple taxe care conduc la prețuri cu până la 30% mai mari decât la poarta fabricii. Orice refuz al firmei care are contract cu retailerul conduce la delistarea ei și, evident, neavând unde să mai vândă, intră în faliment în 2-3 luni.
- Absența unei bănci românești care să vină în sprijinul producătorilor români cu acordarea de împrumuturi cu dobânzi mici pentru materie primă și salarii.
R: Cum s-a ajuns aici?
D.F.: Simplu, eu cred că agricultura, baza materiei prime pentru industrie, a fost distrusă treptat, cu bună-știință, de interesele personale ale anumitor politicieni, care au considerat că pot câștiga mai bine dacă coordonează niște importuri, în dauna producției autohtone. Am vândut terenuri agricole, am închis fabrici cu potențial și s-a folosit terenul pentru imobiliare, marile lanțuri de magazine au importat produse alimentare și le-au pus la raft la prețuri mai mici decât produsele noastre, s-au distrus centrele de colectare a legumelor și fructelor, mii de hectare de sere, au fost descurajați țăranii să se asocieze etc. Așa am devenit la unele produse alimentare dependenți de importuri. Să ajungem să importăm pastă de roșii, să o diluăm și să o îmbuteliem în România sau să importăm caise și piersici ca să facem compot este de neconceput. Sunt foarte multe de spus, dar cred că s-a distrus intenționat, totul fiind făcut în defavoarea economiei naționale și a românilor.
R: Ce soluții concrete vedeți?
D.F.: Un program pe termen scurt, mediu și lung pentru agricultură, astfel încât să producem materie primă în țară, să aducem plus valoare, să creăm locuri de muncă. Un program cu termene și bugete anuale, agreat de toate asociațiile și patronatele din agricultură și industria alimentară și pecetluit în Parlamentul României. Planificarea cred că este rădăcina economiei unei țări. Fără ea și fără cercetare nu te poți dezvolta, ori noi tocmai asta am distrus.
R: Cum își protejează alte state producătorii autohtoni?
D.F.: Destul de simplu. În primul rând, prin dialog, pentru a afla problemele cu care se confruntă. Apoi, prin politici care să vină în sprijinul celor care produc alimente și fără să ne spună că Uniunea nu ne permite. Pentru toate pot fi găsite soluții. Trebuie să respectăm principiile Uniunii Europene, dar, în același timp, să ne protejăm agricultura și industria. Cred că suntem singura țară care nu acordă sprijin, altul decât subvențiile europene, care oricum sunt mai mici, fermierilor și procesatorilor.
R: Pe ce poziție s-ar putea plasa agricultura și industria alimentară din România, dacă ar fi administrate eficient?
D.F.: Cred că printre primele 3 țări din Europa. Pentru început. Apoi ne putem bate cu Franța. Avem un potențial de a hrăni 80 de milioane de guri și astăzi nu suntem capabili să asigurăm materia primă pentru 15 milioane de români, cărora să le dăm produse proaspete și ieftine, produse românești, cu gust recunoscut de o lume întreagă.
R: Ce proiecte concrete veți promova în politică?
D.F.: Tot ce este bun pentru țară poate fi promovat. În urma dialogului cu fermierii și industria, cunoscându-le problemele, poți promova proiecte menite să vină în sprijinul lor. Avem nevoie de irigații, de ferme de reproducție de carne de porc, păsare și vită, de cercetare în agricultură, de o Bancă Agricolă și de școli de specialitate, de piețe în care să-și vândă marfa producătorii români, de o acțiune a instituțiilor statului, a celor care fac achiziție de alimente, astfel încât să se îndrepte către producătorii români, așa cum susține și doamna Grațiela Gavrilescu, prin proiectul inițiat de dânsa, numai din dorința de a veni în sprijinul fermierilor români, astfel încât aceștia să-și poată vinde marfa. Și mai sunt și alte probleme care trebuie rezolvate. Toate acestea pot însemna proiecte.
R: Aveți semnale și de la alți lideri sindicali care își doresc să intre în politică?
D..: Da, mai sunt mulți colegi, lideri sindicali profesioniști, care ar putea îndrepta multe, dacă vor intra în politică. Am discutat cu câțiva și aștept răspunsurile lor. A face parte din marea familie umanistă, în care sunt oameni cinstiți, onești, care-și iubesc țara, cred că este o onoare. Românii merită, iar România trebuie schimbată în bine. Cred că este momentul să spunem stop promovării prostiei, corupției, hoției, pentru binele nostru și pentru viitorul copiilor și nepoților noștri.