Într-o țară în care drepturile omului sunt încălcate sistematic de instituțiile statului, iar condamnările la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg împotriva statului român curg pe bandă rulantă, anul trecut Parlamentul și președintele Klaus Iohannis au simțit nevoia să marcheze democrația românească șchioapă prin instituirea Ordinului Meritul pentru Promovarea Drepturilor Omului și Angajament Social. Inițiativa aparținea parlamentarilor Ovidiu Victor Ganț și Silviu Vexler de la grupul minorităților naționale, ea fiind înregistrată în luna mai a anul trecut. Într-o lună în care Curtea Constituțională decidea că majorare amenzilor aplicate pentru nerespectarea restricțiilor aplicate în starea de necesitate și impuse prin OUG 36/2020 sunt neconstituționale pentru că legea nu era suficient de previzibilă și nu existau criterii clare stabilite care să impună cuantumul amenzilor, ele fiind stabilite arbitrar de forțele de ordine. Vorbim, de asemenea, despre luna în care tot Curtea Constituțională decidea că OUG nr. 34/2020 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă este neconstituţională, în ansamblul său. Dar ce mai contau aceste derapaje privind încălcarea drepturilor cetățenești pentru președintele Iohannis care promulgă acest proiect fără nicio reținere. Ea devenea Legea nr. 107/03.07.2020 și era publicată în Monitorul Oficial nr. 590/06.07.2020.
Ziua stabilită pentru sărbătorirea Ordinului Meritul pentru Promovarea Drepturilor Omului şi Angajament Social este data de 20 decembrie, ea fiind, de altfel, ziua aleasă de Organizaţia Naţiunilor Unite; prin Rezoluţia 60/209 din 22 decembrie 2005, pentru a deveni Ziua internaţională a solidarităţii umane. În teorie, demersul inițiatorilor este unul lăudabil, numai că practica românească în materie de drepturile omului este una jalnică.
Ce arată statistica CEDO
Statistica CEDO strică festivismul Ordinului Meritul pentru Promovarea Drepturilor Omului și Angajament Social. Ea arată că România este în topul țărilor cele mai condamnate. Tot mai mulți români și-au căutat dreptate la CEDO, după ce acest lucru le-a fost refuzat în țara lor, iar printre cauzele care au adunat cele mai multe condamnări ale statului român se numără încălcarea drepturilor de exprimare, accesul la un proces echitabil, abuzurile forțelor de ordine, încălcarea drepturilor persoanelor cu handicap, îngrădirea accesului la educație și încălcarea dreptului de proprietate. După cum se poate observa, vorbim despre o panoplie întreagă de abuzuri ale statului, care pune sub semnul întrebări însăși existența statului de drept, după standardele Uniunii Europene. Un document al Ministerului Finanțelor din septembrie 2020 arăta că începând cu 1998 de la bugetul de stat fuseseră plătite despăgubiri românilor care au câștigat procese la CEDO în valoare de 320 de milioane de lei. Aceste amănunte nu se regăsesc însă în expunerea de motive care însoțește proiectul inițiat de cei doi parlamentari.
Rusia și Turcia stau mai bine decât noi
Potrivit statisticii publicate de CEDO în februarie anul acesta, anul trecut România s-a clasat pe locul 23 la numărul de plângeri şi pe locul 12 la numărul de condamnări pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, raportat la numărul populației. Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă în România respectarea drepturilor omului după 30 de ani de democrație, trebuie spus că state non-UE, precum Ucraina, Federaţia Rusă şi Turcia, stau mai bine decât România în acest clasament. La nivelul UE, țara noastră a stat mai bine comparativ doar cu patru state.
Numărul de condamnări la CEDO raportat la numărul populației
San Marino 0,02857
Malta 0,01751
Muntenegru 0,01608
Republica Moldova 0,00789
Macedonia de Nord 0,00674
Islanda 0,00549
Croația 0,00517
Bulgaria 0,00504
Armenia 0,00473
Letonia 0,00419
Azerbaidjan 0,00368
România 0,00331
Georgia 0,00323
Ungaria 0,00287
Bosnia și Herțegovina 0,00229
Cipru 0,00229
Lituania 0,00215
Slovacia 0,00183
Ucraina 0,00181
Grecia 0,00168
Rusia 0,00120
Albania 0,00105
Turcia 0,00102
Slovenia 0,0095
Belgia 0,00078
Estonia 0,00075
Norvegia 0,00075
Elveția 0,00070
Serbia 0,00058
Portugalia 0,00049
Polonia 0,00047
Italia 0,00023
Irlanda 0,00020
Spania 0,00019
Finlanda 0,00018
Danemarca 0,00017
Franța 0,00015
Cehia 0,00009
Germania 0,00005
Regatul Unit 0,00003
Andora, Austria, Lichtenstein, Luxemburg, Monaco, Olanda, Suedia 0
Sursa: Statistica CEDO
România a semnat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în 1994, iar statistica Curții arată o evoluție extrem de lentă a îmbunătățirii respectării drepturilor omului în țara noastră.
Condamnări multe la Strasbourg
Condamnările României din 2020 au fost cauzate de nerespectarea unor articole din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, între care:
-
nerespectarea dreptului de proprietate - în 13 cauze;
-
încălcarea dreptului părților la un proces echitabil - în 11 cauze;
-
nerespectarea vieții private și de familie - în 10 cauze;
-
aplicarea de către autorități a unui tratament inuman sau degradant - în 9 cauze;
-
lipsa unei investigații efective - în 7 cauze;
-
nerespectarea libertății de exprimare - în 4 cauze;
-
nerespectarea dreptului părții la un remediu efectiv - în 3 cauze;
Cine ar merita Colanul?
Ordinul Meritul pentru Promovarea Drepturilor Omului și Angajament Social este limitat la maximum 6.000 de membri. El va cuprinde 4 grade, iar ierarhia, în ordine descrescătoare, este următoarea: a) Mare Ofițer; b) Comandor; c) Ofițer; d) Cavaler. Totuși, în fața statisticii care ne duce la periferia Europei la capitolul drepturile omului, nu poți să nu te întrebi care ar fi persoanele, instituțiile asociațiile și fundațiile care s-au luat la trântă cu instituțiile statului în apărarea drepturilor omului, astfel încât acum să merite Colanul. Grea misiune pentru președintele Iohannis, în sarcina căruia va cădea decorarea luptătorilor pentru drepturile omului.
Guvernul Orban, cu bocancii pe drepturile omului
În luna septembrie, la șase luni de la declararea stării de urgență, un raport publicat de Avocatul Poporului arată că statul a luat „cele mai drastice măsuri” prin care a restricționat drepturi și libertăți. Spre deosebire de alte țări din UE, „au fost luate cele mai drastice măsuri în sensul restrângerii unor drepturi și libertăți”, au fost date „cele mai multe amenzi” din UE cetățenilor care nu au respectat restricțiile impuse de autorități (peste 300.000 de amenzi în cuantum de 120 de milioane de euro), se arăta în documentul citat. De asemenea, mai arată Avocatul Poporului, România „este singura țară din UE în care au fost internate obligatoriu și pe perioada stării de urgență, și pe perioada stării de alertă toate persoanele infectate, chiar dacă nu au prezentat simptome”, în condițiile în care recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, cât și ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor Infecțioase sunt de a izola la domiciliu persoanele infectate cu COVID-19 care nu prezintă simptome. Pe de altă parte, să nu uităm că Guvernul PNL a fost printre puținele guverne europene care au decis să-și conducă țările prin ordonanțe militare. Această abordare au mai avut-o doar Republica Moldova, Armenia și Letonia, în timp ce în Ungaria premierul Viktor Orban a ales să guverneze prin decrete, pe o perioadă nedeterminată.