Cum a decurs intervenția aeriană
Potrivit comunicatului transmis de baza din Germania, în dimineața zilei de 24 iulie două aeronave F-16 aparținând Bazei 86 Aeriene Fetești au decolat împreună cu două avioane Eurofighter ale Forțelor Aeriene Italiene, dislocate la Baza Mihail Kogălniceanu, pentru a identifica ținta suspectă aflată în apropierea granițelor românești. Odată ce drona a pătruns efectiv în spațiul aerian național, piloții au primit autorizația de angajare, iar aparatul a fost neutralizat la scurt timp.
NATO a descris operațiunea drept un efort multinațional care demonstrează capacitatea Alianței de a reacționa rapid, non-stop, la orice amenințare aeriană venită dinspre zona de conflict din Ucraina. Alianța a mai precizat că România a achiziționat recent sistemul MEROPS, dedicat special interceptării dronelor de mici dimensiuni, un semnal al consolidării apărării antidronă pe întregul flanc estic.
Aeronava, identificată vizual de pilot ca fiind o dronă de tip Shahed, model Geran-2, s-a prăbușit într-o zonă agricolă nelocuită din sudul județului Buzău, în apropiere de localitatea Padina. Fragmentele au căzut pe un lan de grâu, fără a provoca victime sau pagube materiale, potrivit declarațiilor prefectului de Buzău. Este primul incident din istoria recentă în care armata română interceptează și distruge direct o dronă intrată pe teritoriul național.
Ce spun sursele militare pentru Reuters
Agenția Reuters a relatat incidentul citând surse din Armata Română, potrivit cărora ancheta pentru stabilirea originii exacte a dronei este încă în desfășurare. Totuși, aceleași surse au fost tranșante: „în această parte a lumii, Rusia este cea care atacă”, se arată în declarația transmisă publicației.
Detaliile au fost confirmate în cadrul unei conferințe de presă susținute de Ministerul Apărării Naționale, la care au participat șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, și generalul Gheorghe Maxim. Oficialii militari au precizat că, deși originea și scopul exact al dronei nu au fost încă stabilite oficial, ancheta continuă pentru clarificarea completă a incidentului.
Context regional: presiune tot mai mare pe flancul estic
Generalul Gheorghiță Vlad a subliniat că atacurile rusești asupra regiunii Odesa s-au intensificat semnificativ înaintea sezonului de recoltare, punând presiune suplimentară pe rutele strategice de energie și comerț din Marea Neagră. Chiar în momentul în care drona pătrundea în spațiul aerian românesc, Odesa se afla sub atacul unor rachete de croazieră rusești de tip Banderol, potrivit relatărilor publicației ucrainene Kyiv Post.
România are o graniță terestră de 560 de kilometri cu Ucraina și a semnalat în mod repetat încălcări ale spațiului său aerian de către drone rusești, în special de când Moscova a intensificat atacurile asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre, după declanșarea invaziei din februarie 2022.
Publicații internaționale precum Reuters și Euronews, alături de titluri importante din Asia și Orientul Mijlociu, au subliniat caracterul inedit al episodului, notând că este pentru prima dată când România distruge o dronă direct în propriul spațiu aerian, într-un context tensionat generat de războiul din Ucraina.
Reacția Comisiei Europene
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reacționat la rândul ei, declarând că „spațiul aerian european a fost încă o dată încălcat” și felicitând Armata Română pentru modul rapid și eficient în care a gestionat amenințarea. Declarația vine în contextul mai larg al îngrijorărilor tot mai mari privind vulnerabilitatea granițelor estice ale NATO, pe fondul continuării conflictului dintre Rusia și Ucraina.
Mediafax