La trei zile după ce Occidentul aniversa intrarea în anul 2020, marcând finalul anilor 2010, Qasem Soleimani, un general-maior iranian şi comandantul Forţelor Al-Quds, a pătruns în Irak, în apropiere de Aeroportul Internaţional din Bagdad.
Acuzat pentru că oferea sprijin insurgenţilor irakieni antiamericani, dar şi mişcărilor antiisraeliene ca Hezbollah, fiind de altfel desemnat ca terorist, preşedintele american de atunci, republicanul Donald Trump, a ordonat uciderea generalului cu o dronă MQ-9 Reaper.
Generalul, considerat a doua cea mai puternică persoană din Iran după Ayatollahul Khamenei, liderul suprem al ţării, a fost ucis, împreună cu alte zece persoane care îl însoţeau.
Deşi Iranul a ripostat cu câteva atacuri asupra bazelor americane din Irak, rezultând 110 militari răniţi, administraţia Trump a făcut un pas înapoi şi a ezitat să bombardeze Iranul printr-o operaţiune de amploare.
Pentagonul a declarat că Soleimani şi trupele sale au fost „responsabile pentru moartea a sute de americani şi rănirea a altor mii”.
Atacul a avut loc în timpul crizei din Golful Persic din 2019-2022, care a început după ce SUA s-au retras din acordul nuclear semnat în 2015 cu Iranul în 2018, fiind reintroduse sancţiuni.
Uciderea lui Soleimani a escaladat brusc tensiunile dintre SUA şi Iran. Liderii iranieni au jurat răzbunare.
Iar dronele kamikaze furnizate Rusiei în bombardarea Ucrainei complică situaţia pentru guvernul democratic de la Kiev susţinut de Statele Unite.
Iranul a reprezentat o chestiune delicată pentru SUA încă din 1979 după revoluţia islamică şi abdicarea Sahului, principalul lor aliat din regiune. Din 1980 şi 1988, SUA, URSS şi alte state europene au furnizat sprijin Irakului condus de dictatorul Saddam Hussein împotriva Iranului condus de Ayatollahul Khomeini. Nicio tabără nu a obţinut o victorie decisivă sau un câştig teritorial semnificativ şi conflictul s-a încheiat cu încetarea focului, dar rezultând 1,5 milioane de victime, mare parte fiind rezultate din cauza armelor chimice lansate de Saddam asupra Iranului.
Din anii 2000, Iranul a fost vizat de administraţia Bush pentru dezvoltarea programului nuclear şi l-a introdus în aşa numită „Axa a Răului" alături de Coreea de Nord şi Irak.
La 24 februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina în încercarea de a captura Kievul, dar a eşuat.
Cu stocurile de drone ruseşti epuizate, Rusia a solicitat Iranului să-i furnizeze drone kamikaze care se detonează automat la izbire.
Până la 17 octombrie 2022, Rusia, pierzând teren în faţa contraofensivei ucrainene spre est şi sud, a folosit drone iraniene asupra infrastructurii civile din Ucraina şi chiar doi oficiali militari iranieni se aflau în Crimeea pentru a coordona operarea dispozitivelor explozive.
La 18 octombrie, Departamentul de Stat al SUA, dar şi oficialii din Franţa şi Marea Britanie, au acuzat Iranul că a încălcat Rezoluţia 2231 a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite prin vânzarea de drone Shahed 131 şi Shahed 136 către agresorul rus.
Institutul pentru Studierea Războiului a evaluat că dronele sunt operate de Corpul Gărzii Revoluţionare Islamice.
La 3 noiembrie 2022, Ucraina a avertizat Iranul să se aştepte la un răspuns „absolut nemilos” dacă va continua să furnizeze arme Rusiei.
Pe 24 noiembrie, forţele ucrainene au ucis consilierii militari iranieni în Crimeea şi au transmis că iranienii care operează pe teritoriul ucrainean vor fi în continuare vizaţi. La 24 mai 2023, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut un apel către poporul iranian să se opună guvernului iranian, cerându-i să nu fie complici la agresiunea rusă.
În vara şi toamna anului 2022, Iranul a devenit scena unor proteste reprimate în mod brutal după uciderea unei tinere fete pe nume Mahsa Amini pentru că nu purta corespunzător hijabul. Peste 500 de protestatari, dintre care 68 care erau minori, au fost ucişi, şi aproape 20.000 de protestari au fost arestaţi.
La 9 ianuarie 2023, consilierul american pentru securitate naţională, Jake Sullivan, a declarat că vânzarea de drone de către Iran către Rusia ar putea „contribui la crime de război” în Ucraina şi a avertizat că SUA vor căuta să tragă la răspundere conducerea Iranului.
Potrivit Washington Post, ruşii folosesc un limbaj de comunicare cu iranienii atunci când achiziţionează arme, referindu-se la drone ca „bărci", explozibilii ca „barele de protecţie", iar la Iran ca „Irlanda".
Publicaţia care a obţinut documente şi informaţii, susţine că Rusia are obiectiv să construiască o nouă fabrică la 800 de mile est de Moscova, în regiunea Tatarstan, şi să crească producţia de drone până la 6.000 de drone kamikaze până în vara anului 2025.
Între timp, Moscova a făcut progrese constante spre obiectivul său de a produce o variantă a dronei iraniene Shahed-136, o dronă de atac capabilă să călătorească mai mult peste 1,000 mile.
Cercetătorii de la Institutul pentru Ştiinţă şi Securitate Internaţională din Washington, care au revizuit documentele referitoare la producţie au estimat că lucrările la unitatea din Zona Economică Specială Alabuga din Republica Tatarstan sunt cu cel puţin cu o lună în urmă şi că nu au fost produse mai mult de 300 de drone, au concluzionat cercetătorii.
Este puţin probabil ca Alabuga să îşi atingă data-ţintă pentru cele 6.000 de drone, au spus aceştia.
Chiar şi aşa, David Albright, un fost inspector de arme al ONU care a ajutat la conducerea echipei de cercetare care a studiat documentele, a spus: „Alabuga pare să caute o capacitate de dezvoltare a dronei care să o depăşească pe cea a Iranului”.
Documentele, care datează din iarna 2022 până în primăvara anului 2023, includ planuri ale podelei fabricii, scheme tehnice, dosare privind numărul personalului, memorii furnizate omologilor iranieni şi prezentări făcute reprezentanţilor Ministerului rus al Apărării cu privire la proiectul cu numele de cod „Barcă".
În timp ce Rusia a făcut progrese în domeniul apărării aeriene şi al rachetelor hipersonice, armata sa a întârziat să acorde prioritate tehnologiei dronelor. Pentru a ajunge din urmă, Moscova a trebuit să apeleze la Iran, una dintre puţinele naţiuni dispuse să-i vândă echipament militar.
Vara trecută, Rusia a început să primească transporturi secrete de drone iraniene - multe dintre ele Shahed - care au fost dislocate rapid pentru a-şi susţine efortul de război slab, au declarat oficiali americani şi alţi oficiali occidentali.
Drona Shahed-136 din Iran, cunoscută ca drona Geran-2, poate transporta o sarcină utilă explozivă de 53 kg către o ţintă care este programată înainte de lansare.
Deoarece drona este alimentată de un motor cu elice zgomotos, unii ucraineni au numit-o drept „mopedul zburător”.
Vladislav Vlasiuk, consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, declară: „Acele drone sunt mult mai ieftin de produs în comparaţie cu daunele costisitoare pe care le provoacă şi asta este problema”.
În ultimele trei luni, Rusia a atacat Ucraina cu peste 600 de drone Shahed-136 cu autodetonare.
(sursa: Mediafax)