O cercetare intitulată „Sănătatea temporară. Analiza numirilor la CAS și DSP” (partea a doua), realizată și dată publicității recent de o organizație neguvernamentală, analizează modul în care s-au realizat, în ultimii cinci ani, angajările la nivelul direcțiilor de sănătate publică și caselor județene de asigurări de sănătate, pentru directori executivi/adjuncți, și reprezintă continuarea unei analize publicate în 2022, care face referire la numirile directorilor generali CAS și DSP, din perioada 2012-2022.
Dacă pentru prima parte a cercetării au fost luate în calcul datele pe 10 ani, în cazul funcțiilor de execuție din conducerile CAS și DSP, analiza a fost realizată doar pentru o perioadă de cinci ani, din cauza lipsei datelor din arhivele instituțiilor.
„În acest raport ne concentrăm atenția asupra numirilor în funcțiile subordonate celei de director general, mai exact, în funcțiile de director executiv – direcția economică, de director executiv – direcția relații contractuale și de director executiv adjunct – medic șef la CAS, respectiv director executiv adjunct economic/ director executiv adjunct sănătate publică la DSP”, spun autorii cercetării, precizând că analiza se bazează pe date care provin din răspunsuri furnizate pe baza Legii 544/2001 de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și Ministerul Sănătății, precum și pe informații din portalul www.banipartide.ro, declarații de avere și interese publicate pe portalul ANI integritate.eu și din surse mass media.
63% au fost numiți temporar
Potrivit raportului, o mare parte dintre casele județene de asigurări de sănătate au în funcțiile de directori executivi oameni numiți temporar.
„Datele analizate arată că aproximativ 63% din ocupanții postului de director executiv (toate direcțiile incluse în analiză) sunt numiți temporar, în timp ce doar 37% sunt titulari prin concurs. Acest mod de administrare a instituțiilor poate afecta calitatea managementului și predictibilitatea ocupării unei funcții publice”, se arată în documentul citat.
Mai exact, în perioada 2018-2023 au fost făcute 184 de numiri cu exercitare temporară și 111 numiri prin concurs, aceste funcții fiind ocupate de 256 de persoane (unele persoane au deținut mai multe mandate).
Citește și Boala care omoară un român pe oră. Oncolog: Sunt foarte multe cazuri noi, iar mortalitatea este apropiată ca număr
Mandate de 4 - 9 zile
Cu toate că durata mandatelor variază de la județ la județ, analiza datelor a relevat că unele mandate au fost extrem de scurte, de numai câteva zile.
„De exemplu, un director executiv – Direcția Economică de la Satu Mare a avut un mandat de doar 4 zile, iar un director economic de la CASMB a avut un mandat de doar 9 zile, iar altul (de la control), un mandat de 11 zile. Totuși, este dificil de realizat o statistică care să arate precis durata medie a mandatelor, întrucât, în unele cazuri, data exactă a începerii mandatului este necunoscută”, conform analizei realizate de organizația Expert Forum.
Documentul arată, totodată, că în mare parte a județelor au fost făcute între 2 și 4 numiri prin exercitare temporară: „În 14 județe au fost mai mult de două numiri temporare pentru funcția de director economic”, în 15 județe au existat mai mult de două numiri fără concurs pentru funcția de director relații contractuale și în 10 județe au fost numiți mai mult de doi medici șefi prin această metodă.
„Există județe precum Dâmbovița, Vrancea, Botoșani Ilfov sau Satu Mare – unde observăm mai multe rotații pe același post”, mai spun autorii cercetării, precizând că „în București s-au făcut cele mai multe numiri (34)”.
La șah, rocada se face doar o dată. La CAS-uri, fără număr
„Un caz care este vizibil statistic este CJAS Satu Mare, unde din 2018 până în prezent avem o mare rotație pe funcția de director executiv - Direcția Economică, mai exact 7 persoane au fost numite prin exercitare cu caracter temporar. Interesant este și faptul că unele persoane au ocupat poziția un an, au fost înlocuite pentru aproximativ jumătate de an, ca mai apoi să revină în funcție, tot prin exercitare cu caracter temporar.
În județul Vrancea, funcția de director executiv - Direcția Relații Contractuale este ocupată de 6 persoane în perioada 2018-2023. Cu toate că postul este ocupat prin concurs începând cu 2018, directorul titular este suspendat din funcție, iar din 2018 până în prezent funcția este ocupată de mai multe persoane numite prin exercitare temporară. Unele persoane au ocupat funcția doar pentru o lună, iar restul persoanelor între 6 luni și un an”, exemplifică raportul Sănătatea temporară.
De asemenea, au fost identificate legături cu mediul politic (membri de partid, donatori, candidați etc.) în aproape 7% din cazuri.
„În ceea ce privește profilul politic al ocupanților funcțiilor de conducere, pentru cel puțin 14 persoane au fost colectate date care ar putea indica apartenența la un partid (donații sau cotizații, alte funcții politice sau candidaturi pentru funcții publice alese), conform documentului citat.
Multe posturi vacante în DSP-uri
Analiza angajărilor din direcțiile de sănătate publică au arătat că, în perioada 2018 -2023, doar în șapte județe erau numiți un director executiv adjunct economic și un director executiv adjunct sănătate publică în cadrul aceleiași instituții, iar în două județe – Covasna, Olt - și Municipiul București ambele posturi erau vacante.
Aici, însă, ponderea numirilor fără concurs a fost mai mică decât în cazul CAS. „Din total, 72% din posturi au fost ocupate prin concurs, iar 20% prin exercitare temporară, restul fiind vacante”.
Și în cazul direcțiilor de sănătate publică, 8 din cei 47 de directori au posibile legături cu diverse partide politice (membri, donatori, cotizanți).
Unii din foștii directori generali nu pot promova concursul
Analiza dată publicității în urmă cu doi ani, care face referire la angajările directorilor generali ai acestor instituții importante din Sănătate, a relevat concluzii similare, și anume: atât la CAS-uri, cât și la DSP-uri, o mare parte din numiri s-au făcut prin delegare/exercitare temporară a funcției, acest fenomen reflectând „o instabilitate a funcției”: „Excluzând mandatele foarte lungi, în cazul DSP-urilor media mandatului în perioada 2012-2022 este aproape de șase luni, adică perioada maximă pentru delegări”.
Totodată, cercetarea a arătat că și pentru funcțiile de directori generali competiția la concursuri este scăzută, „iar în unele cazuri chiar directori care ocupaseră aceeași funcție nu pot promova concursul, ceea ce poate indica – fără a fi un motiv exhaustiv – o lipsă de capacitate la nivelul resurselor umane sau o posibilă lipsă de interes pentru ocuparea acestor funcții”.
Alte concluzii:
- Competiția la CAS este diferită pe județe: în unele județe sunt mai mult de doi-trei candidați, dar regula este însă că numărul de candidați este mic.
- În cazul ambelor instituții există cazuri de județe unde un singur director a ocupat această funcție în perioada analizată, iar în unele județe lista de directori poate ajunge la 6 -7 nume. Județele cu multe schimbări nu sunt aceleași neapărat la DSP și CAS.
- Performanța directorilor nu poate fi evaluată din exterior, întrucât contractele de management nu sunt publice și nu au fost furnizate. Mai mult, CV-urile care ar reflecta experiența nu se regăsesc pe site-urile instituțiilor.
- Cea mai mare parte din numirile temporare la DSP-uri s-au realizat în 2020, în special în luna ianuarie, înainte ca pandemia să înceapă la modul real.
- Există indicii de politizare în ambele cazuri. La CAS-uri aproape 20% din directori au legături politice sub diverse forme. În cazul DSP-urilor procentul se apropie de 16%. Cu toate acestea, statisticile reflectă doar relații politice care pot fi documentate din declarații de avere sau interese, din donații sau candidaturi, însă nu pot cuprinde relații de putere de la nivel local care pot favoriza aceste numiri.
„Politizarea pare a fi un fenomen care se întinde pe toată perioada studiată și este transpartinic”, subliniază autorii raportului.
Conform documentului, în perioada 2012-2022, în cadrul caselor de asigurări de sănătate au fost organizate 13 sesiuni de concurs pentru funcția de președinte director general/director general, la nivel național, în 2013, 2014, 2015, 2016, 2017 și 2021: „între 2017 și 2021 nu au fost organizate concursuri”.
„Datele legate de cele mai recente concursuri de la CNAS reflectă faptul că un număr relativ mic de candidați au făcut față competiției”, arată documentul publicat în 2022.