Boala care omoară un român pe oră. Oncolog: Sunt foarte multe cazuri noi, iar mortalitatea este apropiată ca număr

Conform celor mai recente statistici oferite de GLOBOCAN (Global Cancer Observatory), în 2022, în România, s-au înregistrat 11.716 cazuri noi de cancer pulmonar și 10.530 de decese provocate de acest tip de cancer.

„Datele din Globocan care se referă la anul 2022 arată faptul că, în rândul bărbaților, avem 8.500 de cazuri, este a 2-a neoplazie ca frecvență, iar în rândul femeilor este a 4-a neoplazie ca frecvență și avem în jur de 3.200 de cazuri. Dacă ne uităm la cazurile noi, vedem faptul că se încadrează în 11.700 pentru țara noastră, ceea ce este foarte mult, iar numărul de decese: 10.500 pentru anul 2022. Deci mortalitatea este destul de apropiată de numărul de cazuri noi”, a atras atenția dr. Daniela Zob, director medical al Institutului Oncologic București „Prof. dr. Alexandru Trestioreanu”.

Mortalitatea ridicată este cauzată, cel mai probabil, de diagnosticarea în stadii tardive, în care, de multe ori, medicii nu mai pot interveni terapeutic eficient, deși, spun specialiștii, accesul la terapii oncologice este foarte bun. 

„Există două feluri mari de cancer pulmonar: 

• cancerul pulmonar cu celulă mică, care este un un cancer pulmonar mai agresiv și are opțiuni terapeutice limitate, doar chimio-radio-terapie în prezent. Avem și posibilitatea de administrare a imunoterapiei care a schimbat foarte mult supraviețuirea în acest tip de cancer. 

• cancerele pulmonare non-microcelulare care includ cancere scuamoase sau non-scuamoase și care au prognostic ușor mai bun față de cancerul pulmonar microcelular. Și aici opțiunile terapeutice sunt foarte multe și avem acces la ele în țara noastră”, a explicat dr. Zob.

  Citește pe Antena3.ro

  

  Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat

„Cu cât diagnosticăm mai repede, cu atât mai bine pentru toată lumea”

Potrivit medicului oncolog, cu cât boala este diagnosticată în stadii mai incipiente, „cu atât supraviețuirea este mai bună”: „Supraviețuirea la 5 ani (de la diagnostic – n.r.), în stadiul I de boală este de peste 70%, în stadiul 1A este de peste 92%, în datele din literatură. În stadiul II, deja supraviețuirea scade, în jur de 50-70%, în stadiul III 30-40%, pentru ca în stadiu IV să scadă sub 10%. Aceste cifre sunt modificate de opțiunile terapeutice moderne pe care le avem la dispoziție”. 

În cadrul IOB se pot realiza aproape toate analizele necesare managementului cancerului pulmonar cu celulă mică (RMN cerebral, tomografie, scintigrafie osoasă, biopsie de ganglion mediastinal, analiza citologică a lichidului pleural, diagnostic histopatologic și teste imunhistochimice). În curând se va putea realiza și evaluarea PET-CT. 

În privința rezultatelor de la anatomie patologică, acestea pot fi gata într-o perioadă cuprinsă între 3 și 14 zile lucrătoare, dacă este vorba despre o biopsie mică.

„Dacă este nevoie de teste suplimentare (imunohistochimie), acest interval poate să crească. Pentru examenul histopatologic postoperator, intervalul, în acest moment, este de 30 de zile lucrătoare. Departamentul de Anatomie Patologică face eforturi să scadă această durată”, a mai afirmat reprezentantul IOB.

Cauzele incidenței ridicate

Ziua mondială de luptă împotriva cancerului bronhopulmonar, marcată în fiecare an la 1 august, reprezintă un prilej de a aduce în atenția populației și factorii de risc, la care ne expunem în viața de zi cu zi. 

Cel mai important factor de risc pentru cancerul bronhopulmonar este fumatul, subliniază oncologul Daniela Zob: „Nu discutăm doar de fumatul de țigarete, discutăm și de vaping. Da, de fumatul ăsta modern. Evident că în măsura în care au fost politici care au dus la renunțarea la fumat, practic, incidența cancerului pulmonar a scăzut”. 

Potrivit dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta, „riscul este dat de fumatul zilnic a 20 de țigări timp de minim 20 de ani, dacă fumătorul a depășit vârsta de 55 de ani, iar acest risc se menține până la 15 ani după abandonarea fumatului”.

Creșterea supraviețuirii generale și lipsa screening-ului în țara noastră au dus, de asemenea, la o creștere a incidenței cancerului. 

„Atunci când eram studentă, unul dintre profesorii de oncologie a spus că toți facem un cancer dacă trăim suficient. Și ideea este că trăim mult. Asta înseamnă că avem un risc mai mare de a dezvolta o neoplazie. Ce nu a fost foarte bun pentru țara noastră – dar, cu siguranță, se va remedia - faptul că nu am avut screening pentru cancerul pulmonar”, a spus dr. Zob. 

„Faptul că nu am avut screening adus la o creștere a stadiilor avansate, care vin la pachet nu doar cu suferință financiară din partea țării, a sistemului de asigurări de sănătate, cât și suferință fizică din partea pacientului și emoțională din partea familiei, evident”, 

Dr. Daniela Zob, director medical Institutul Oncologic București. 

Deși cancerul pulmonar este considerat „boala fumătorilor”, un procent de 15% din cazuri apar la persoane care nu au fumat niciodată. În cazul nefumătorilor, factorii de risc includ expunerea la fumat pasiv, poluarea, expunerea la noxe profesionale și diverse mutații genetice. 

Ce trebuie făcut pentru diagnostic într-un stadiu incipient?

Medicul recomandă ca, în momentul în care va fi demarat programul de screening la nivel național, oamenii, în special cei expuși factorilor de risc, să se adreseze acestui program: „Să nu le fie teamă de descoperirea unui diagnostic, pentru că dacă-l descoperim în stadiu mic, incipient, este mult mai bine. Dacă este acolo, oricum îl vom descoperi mai devreme sau mai târziu. Și cu cât îl descoperă mai devreme, cu atât este mai bine pentru el”.

Investigațiile se fac în 5 zile, chiar dacă „nu mai sunt fonduri”

Reprezentanții Casei Naționale de Asigurări de Sănătate amintesc pacienților că, de la 1 iulie, prin pachetul nou de servicii medicale din Contractul-Cadru, nu doar asigurații, ci și persoanele neasigurate au dreptul la consultații pentru depistarea afecțiunilor oncologice (pe baza biletului de trimitere de la medicul de familie sau alt medic specialist, maximum 2 consultaţii/trimestru/persoană), iar prezentarea pentru a doua consultaţie în cadrul unui trimestru se face direct, fără alt bilet de trimitere. Urmare a consultațiilor pentru depistarea afecțiunilor oncologice, medicii specialiști pot elibera bilete de trimitere către alt medic specialist, pentru investigații paraclinice în ambulatoriu sau pentru spitalizare de zi.

„Pacienții cu afecțiuni oncologice se prezintă în ambulatoriul clinic de specialitate fără bilet de trimitere. Pentru monitorizarea bolilor cronice, se acordă consultații la distanță. Printre specialităţile care încheie acte adiționale pentru acordarea serviciilor în aplicarea Planului național de combatere a cancerului se numără pneumologia, pneumologia pediatrică, chirurgia toracică, radioterapia. Spirometria poate fi acordată de specialiștii din alergologie şi imunologie clinică, pneumologie, medicină internă, geriatrie şi gerontologie, pediatrie, medicină fizică și de reabilitare, pneumologie pediatrică”, a spus Iulia Stoea, director general adjunct în cadrul CNAS.

„Este foarte important de precizat că toate investigațiile de prevenție, de diagnosticare a afecțiunii oncologice și de monitorizare a boli oncologice - acel Monitor2, care se completează pe biletul de trimitere - se acordă peste valoarea de contract, ceea ce sprijină accesul persoanelor asigurate la aceste investigații în ambulatoriul paraclinic. De asemenea, este important de știut că este reglementată obligația furnizorilor să acorde investigațiile de monitorizare a afecțiunilor oncologice în 5 zile lucrătoare”, a subliniat reprezentanta CNAS, precizând că pacienții care sunt refuzați de către furnizorii de servicii medicale, pe motiv că nu mai sunt fonduri de la Casă, trebuie să sesizeze acest lucru la CAS județeană sau la CNAS, „pentru că este clar nerespectare a prevederilor legale și a obligațiilor asumate prin contractul cu Casa”.

Testarea genetică, foarte importantă pentru tratamentul personalizat

Conform Programului Național de Oncologie, Subprogramul de testare genetică, bolnavii cu diagnostic cancer bronhopulmonar, altul decât cel cu celule mici (NSCLC), au acces la testarea profilului molecular. Serviciile de testare genetică se derulează în câteva laboratoare din: Bihor (un laborator), Cluj (trei laboratoare) și București (cinci laboratoare), însă numărul acestora poate fi extins pe măsură ce alte laboratoare optează pentru acest subprogram, care a fost implementat de mai puțin de un an.

„Testele genetice sunt deosebit de importante având în vedere că tratamentul actual al cancerului bronhopulmonar e mult schimbat față de cel tradițional. Aceste teste permit inițierea unui tratament țintit asupra anumitor mutații identificate în prealabil. Ca să vorbim de o terapie țintită trebuie să identificăm o anume țintă, care este identificată prin metode de biologie moleculară. Cancerul pulmonar fără celule mici (NSCLC) este o boală heterogenă cu mai mulți biomarkeri acționabili care permit planuri de tratament personalizate. Indiferent de caracteristicile persoanei bolnave, testarea biomarkerilor ar trebui efectuată la toți pacienții eligibili cu NSCLC avansat. În prezent, avem oportunități de îmbunătățire a ratelor de testare a biomarkerilor pentru a ne asigura că niciun pacient cu o mutație care poate fi vizată nu este lăsat în urmă. Datele arată că persoanele care au beneficiat de un tratament țintit au avut o supraviețuire net superioară față de persoanele fără acest tip de tratament”, a explicat dr. Mircea Dediu, șef Secție Oncologie Medicală, Centrul Oncologic Sanador, precizând că „aceste testări sunt gratuite”.

Cine poate ghida pacientul oncologic

Cine poate să ajute pacientul să se descurce în sistemul medical oncologic pentru diagnostic și, ulterior, în terapie?

„Navigatorul (de pacienți- n.r.) poate să ajute pacientul. Evident, nu trebuie să intervină în decizia terapeutică sau în decizia de investigații sau de secvențe a investigațiilor, ci doar să ajute pacientul în programarea, să spunem, a consultațiilor și a investigațiilor. Registratorul medical, asistenta medicală de cabinet al cărei rol este de a ajuta pacientul să se programeze, să înțeleagă și, evident, medicul care este cel pe care ar trebui și care sper că asta și face peste tot: îi explică pacientului. Este primul care explică pacientului ce are de făcut”, a explicat oncologul Daniela Zob.  

În fiecare an, cancerul bronhopulmonar ia mai multe vieți decât cancerul de sân, de colon și de prostată la un loc, arată statisticile oficiale. Practic, la fiecare 30 de secunde, undeva pe glob, o persoană moare din cauza aceste afecțiuni oncologice.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹