Potrivit analizei, scenariul mediu luat în calcul pentru 2026 pornește de la o motorină de 10,5 lei/litru, echivalentul unei creșteri de 40%, de la gaze mai scumpe cu 60% și de la energie electrică mai scumpă cu 12%. În această combinație, autorul arată că nu mai există sectoare cu adevărat protejate, pentru că energia intră în costul fiecărui produs și al fiecărui serviciu.
Alimentele de bază, printre cele mai lovite
Datele arată că, în scenariul care cumulează toate componentele de cost, prețul pâinii ar putea crește cu 38%, laptele cu 36%, carnea cu 47%, leguminoasele de sezon cu 34%, iar produsele congelate cu 36%. Numai impactul exclusiv al energiei ar însemna creșteri de 15% la pâine, 15% la lapte, 19% la carne și 14% la leguminoase.
Chisăliță avertizează că, în aceste condiții, nu mai este vorba doar despre inflație, ci despre accesibilitatea alimentelor pentru o parte tot mai mare a populației. Analiza mai estimează că un coș alimentar ar putea ajunge în 2026 la 1.800–2.000 de lei, ceea ce ar transforma mâncarea într-o problemă majoră pentru multe familii.
Locuințele și chiriile continuă să urce
Pe segmentul locuirii, analiza indică scumpiri totale estimate de 6% pentru un apartament nou, 8% pentru o casă și 6% pentru chirie. Autorul spune că, pentru o parte importantă din populație, ideea de a cumpăra o locuință devine din ce în ce mai greu de atins, în timp ce chiria riscă să se transforme din etapă temporară în condiție permanentă.
Materialele de construcții și infrastructura, tot mai scumpe
Analiza mai arată că betonul ar putea fi mai scump cu 36%, oțelul cu 42%, iar cărămida/BCA cu 37%, în timp ce costul pentru 1 kilometru de autostradă ar putea urca cu 28%. Semnalul tras de autor este că astfel de majorări fac investițiile mai rare, proiectele mai lente și mută economia din logica expansiunii în cea a supraviețuirii.
Se scumpesc și serviciile esențiale
Printre creșterile estimate pentru serviciile de bază apar:
- transportul public: +30%
- apă și canal: +29%
- spitale: +26%
- școli: +23%
- supermarketuri: +20%
În analiza sa, Dumitru Chisăliță susține că statul va fi prins între costuri tot mai mari și venituri care nu țin pasul, ceea ce poate însemna taxe mai mari, servicii mai slabe sau ambele.
Cum ar putea arăta sărăcia în 2026
Documentul explică și cei trei indicatori prin care este măsurată sărăcia în România: sărăcia relativă, indicatorul AROPE și deprivarea materială și socială severă. AROPE include populația aflată în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar deprivarea materială măsoară lipsurile concrete, precum imposibilitatea de a plăti facturi, de a încălzi locuința sau de a acoperi cheltuieli neprevăzute.
În scenariul descris de AEI, sărăcia relativă ar putea urca de la 19% la 23–25%, ceea ce ar însemna până la 5,5 milioane de români. Indicatorul AROPE ar putea crește de la 27,9% la 32–35%, iar deprivarea materială și socială severă de la 17,2% la 20–26%. Analiza avertizează că impactul va fi resimțit mai puternic în mediul rural, în familiile cu copii, în rândul pensionarilor și al chiriașilor.
Cine va fi lovit cel mai tare
Potrivit lui Dumitru Chisăliță, ruptura majoră nu se va vedea doar la cei deja săraci, ci mai ales la segmentul inferior al clasei de mijloc, adică acele familii care au venituri, dar nu au rezerve financiare și suportă costuri fixe mari. Analiza estimează că o creștere a cheltuielilor cu 1.200 până la 4.000 de lei pe lună pe familie ar deveni imposibil de absorbit fără sacrificii reale.
Mesajul central al analizei este că, dacă aceste tendințe se confirmă, România nu va intra doar într-un an dificil, ci într-o etapă în care sărăcia se extinde rapid și devine structură socială, cu efecte economice, sociale și politice.