Joi, la București, Green Report în parteneriat cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, a organizat conferința “Eat Smart”, pe tema risipei alimentare, cu scopul de a trage un semnal de alarmă și de a găsi soluții eficiente pentru combarearea acestui fenomen. Se estimează că anual, în Uniunea Europeană aproximativ 100 de milioane de tone de hrană încă propice consumului iau drumul tomberoanelor de gunoi. În România, peste 2,2 milioane de tone de mâncare sunt aruncate la coș, în fiecare an. Ceea ce duce la pierderi uriașe de bani dar și la o poluare semnificativă din pricina dioxidului de carbon generat de deșeuri. Evenimentul moderat de jurnalista Maria Coman, a avut ca speakeri unii dintre cei mai importanți responsabili pe probleme de risipă alimentară din România și reprezentanți ai autorităților europene, printre care Francois Saint-Paul (Ambasadorul Franței în România), Giovanni La Via (Președintele comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European) și Patrick Alix (Secretarul General al Federației Europene a Băncilor de Alimente).
În cadrul conferinței, Francois Saint-Paul a vorbit despre soluția franceză de a reduce risipa alimentară. Franța a adoptat o lege care interzice retailerilor să arunce hrana considerată indezirabilă pentru consumatori dar încă propice consumului. Comercianții cu magazine mai mari de 400 de metri pătrați sunt oblițgați să încheie convenții cu organizațiile caritabile, care la rândul lor trebuie să se ocupe cu distribuția către beneficiari. “Pentru prima dată, legea face o ierarhie a acțiunilor care trebuie luate în cadrul luptei împotriva risipei alimentare: pe locul întâi avem informarea și sensibilizarea, pe doi – donarea sau redistribuirea produselor, pe trei – valorificarea alimentelor și pe ultimul – utilizarea în scopul producerii de îngrășăminte pentru agricultură sau valorificarea energetică”, a explicat Ambasadorul Franței în România.
Raul Pop, Secretar de Stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, este de părere că o soluție în combaterea risipei de hrană este prevenirea prin educație. “Personal nu știu dacă există în școala primară o oră în care profesorul să le spună copiilor să cumpere și alimente care arată mai puțin standard”, a mai spus acesta.
Termenul de valabilitate al alimentelor este încă neclar pentru mulți români, potențând astfel risipa alimentară. Conform reglementărilor în vigoare, formularea DDM “A se consuma, de preferință, înainte de” se referă la data durabilității minime și ne indică o scădere a calității, fără pericol pentru sănătate, în timp ce semnalizarea “Expiră la data de” indică data limită pentru consum, și trebuie respectată cu sfințenie.
“După trecerea de DDM, produsul este în continuare sigur pentru consum, chiar dacă își pierde din aromă și textură. După data de expirare însă, nu mai corespunde organoleptic, fiziochimic și microbiologic și nu mai trebuie consumat”, explică Mihai Ponea, Vice-Președinte ANSVSA
Sorin Iorga, Șeful Departamentului Marketing-Comercial din cadrul Institutului de Bioresurse alimentare, a propus ca soluție educarea consumatorului printr-un sistem care să comunice, pe lângă data durabilității minimale și termenul în care produsul este încă sigur pentru consum.