Amintiți-vă începutul anului 2023. Analiștii anticipaseră în mod covârșitor un an dificil pentru creșterea economică și că acest lucru se va traduce în și mai multe pierderi pentru investitorii în portofoliu diversificat, care au suferit deja în 2022 unul dintre cei mai grei ani înregistrați. Sub un deja foarte faimos titlu al său din octombrie 2022, Bloomberg avertiza: „Prognoza pentru recesiunea SUA în decurs de un an atinge 100%, o lovitură pentru Biden”.
Predicția unei recesiuni în 2023 s-a dovedit corectă, dar numai pentru Germania și Regatul Unit, nu și pentru Statele Unite. Contrastul a fost uluitor. În timp ce primele două țări au cunoscut două trimestre de creștere negativă în a doua jumătate a anului, economia SUA a crescut cu o rată anualizată de aproximativ 4%. Între timp, pierderile îngrijorătoare ale investițiilor înregistrate la începutul anului au condus la câștiguri considerabile în general, datorită schimbării dramatice din octombrie atât pentru acțiuni, cât și pentru obligațiuni.
Pedepsiți de această experiență, majoritatea celor care realizează prognoze a intrat în 2024 cu o perspectivă destul de roz, anticipând că excepționalismul de creștere al Americii va continua, la fel ca și randamentele solide ale investițiilor.
Cu toate acestea, datele de creștere pentru primul trimestru au fost sub prognoza consensului, iar inflația s-a dovedit mai persistentă decât se așteptau mulți.
Dificultățile cu care se confruntă analiștii sunt complicate de două fenomene mai ample care ar putea dura ani de zile. Acestea pot fi plasate în două categorii: tranziții și divergențe. Multe economii avansate s-au angajat într-o tranziție de la o lume a dereglementării, liberalizării și prudenței fiscale la una orientată pe politica industrială, reglementări reînnoite și deficite bugetare susținute la o scară care ar fi fost de neconceput anterior.
În plus, politicile acestor economii devin din ce în ce mai diferențiate, în timp ce anterior reprezentau răspunsuri comune la șocuri comune. Pe plan internațional, globalizarea lasă loc fragmentării. Toate acestea se întâmplă într-un moment în care economiile din întreaga lume vor avea sensibilități diferite la inovațiile de transformare în inteligența artificială, științele vieții, energia durabilă și alte domenii, precum și la conflictele și tendințele geopolitice. Mai mult decât atât, unele țări sunt mult mai flexibile decât altele atunci când vine vorba de ajustarea factorilor de producție și de a introduce măsuri de politică pentru creșterea productivității în fața circumstanțelor în schimbare.
În absența unor angajamente politice comune și a unor surse externe de convergență, lumea va fi supusă unei game mult mai largi de rezultate, pe lângă șocuri potențial mai frecvente și mai violente.
Dar aceasta este, de asemenea, o lume care, dacă este bine navigată, ar putea oferi rezultate mai bune pe termen lung de creștere determinată de productivitate, care sunt, de asemenea, mai incluzive și mai respectuoase cu limitele planetare.
Trei probleme sunt cheia pentru descifrarea a ceea ce va aduce 2024-25 pentru economia SUA, care este acum singurul motor major al creșterii globale: funcția de reacție a Rezervei Federale; rezistența consumatorilor cu venituri mai mici; și echilibrul dintre inovațiile care stimulează productivitatea și curentul potrivnic în plan politic/social/geopolitic.
Inflația lipicioasă, combinată cu creșterea mai lentă, va pune Fed între o piatră și un loc greu. În fața incertitudinilor de creștere și a noii paradigme globale a ofertei agregate insuficient de flexibile, Fed va trebui să decidă dacă își menține ținta de inflație de 2% sau permite una puțin mai mare, cel puțin pentru moment.
Viitorul excepționalismului american de creștere va depinde, de asemenea, într-o măsură considerabilă de consumatorii cu venituri mai mici. Bilanțurile acestor gospodării s-au deteriorat pe măsură ce economiile din perioada pandemiei și plățile de stimulare au fost reduse și pe măsură ce datoria cardurilor de credit a crescut. Având în vedere ratele ridicate ale dobânzilor și pierderea de entuziasm a unor creditori, dorința acestei cohorte de a consuma va depinde de cât de strânsă va rămâne piața muncii.
Cel de-al treilea factor se referă la tensiunile dintre inovațiile incitante și un peisaj politic și geopolitic fragil, ceea ce face ca acesta să fie cel mai dificil domeniu în care să se ofere previziuni de mare încredere.
În timp ce progresele tehnologice promit un nou șoc favorabil al ofertei care ar putea debloca o creștere mai mare și ar putea conduce la scăderea inflației, evoluțiile geopolitice ar putea face opusul, precum și să limiteze domeniul de aplicare al politicii macroeconomice. Să luăm în considerare doar consecințele „stagflaționiste” ale unui șoc geopolitic care trimite petrolul peste 100 de dolari pe baril sau ale unei noi deteriorări a relațiilor China-SUA. Este ușor de imaginat cum „dezechilibrul stabil” de astăzi ar putea face loc unui dezechilibru mai volatil, care ar alimenta apoi instabilitatea financiară.
Creșterea susținută în SUA este deosebit de importantă în acest moment, deoarece China și Europa încă nu și-au restabilit propriul ritm de creștere și pentru că „țări oscilante” precum India și Arabia Saudită nu sunt încă în poziția de a înlocui aceste motoare alternative de creștere globală. (Același lucru este valabil și pentru Japonia, chiar dacă economia și combinația sa de politici sunt în cel mai bun loc în care au fost în decenii.)
Dintr-o perspectivă sectorială, creșterea pentru următorii câțiva ani va fi condusă în principal de inovațiile tehnologice și de forțele economice, sociale și politice pe care le generează. Inteligența artificială generativă, științele vieții și energia durabilă vor aduce o gamă largă de reacții la nivel de companie, iar sectoare precum apărarea tradițională, îngrijirea sănătății și securitatea cibernetică vor fi, de asemenea, cele de urmărit.
În ciuda numeroaselor incertitudini, îmi pun gâtul la mijloc și ofer câteva probabilități ilustrative: pun șansa unei aterizări soft din SUA la aproximativ 50%; probabilitatea unei situații (numite în mod înșelător) „fără aterizare” – creștere mai mare, fără presiuni inflaționiste suplimentare și stabilitate financiară reală – la aproximativ 15%; și șansa de recesiune și de noi amenințări de instabilitate financiară la 35%.
Sau, pentru cei care preferă mai curând imaginile decât cifrele, imaginați-vă un drum accidentat și întortocheat care ar putea duce la o destinație dezirabilă pe termen lung. Acesta este parcurs de mașini ale căror motoare și șoferi variază foarte mult în calitate și în stocurile lor de anvelope de rezervă; și acei șoferi trebuie, de asemenea, să interacționeze cu autoritățile de reglementare care încă încearcă să-și dea seama care ar trebui să fie regulile de circulație.
În timp ce fundamentele economice, finanțele și elaborarea politicilor vor influența, în mod evident, perspectivele de creștere pentru 2024-2025, geopolitica și politica națională vor avea un impact mult mai mare decât în anii precedenți. O lume de tranziții și divergențe inerente incerte necesită o analiză mai granulară, un echilibru adecvat de rezistență și agilitate și o minte deschisă.
Mohamed A. El-Erian, președinte al Colegiului Queens de la Universitatea din Cambridge, este profesor la Wharton School a Universității din Pennsylvania și autorul cărții The Only Game in Town: Central Banks, Instability, and Avoiding the Next Collapse (Random House, 2016) și co-autor (împreună cu Gordon Brown, Michael Spence și Reid Lidow) a Permacrisis: A Plan to Fix a Fractured World (Simon & Schuster, 2023).
Traducere, adaptare, editare: Daniel Apostol, ClubEconomic.ro
Drepturi de autor: Project Syndicate, 2023.