Absolut toate sporturile și organizațiile sportive din lume au fost afectate de război. Invazia rusă în Ucraina a forțat lumea sportului să renunțe la neutralitatea politică pe care o avea de mult timp, inclusiv Jocurile Olimpice și FIFA.
La momentul atacului, Rusia încălca pentru a treia oară armistițiul olimpic, conform căruia pe perioada desfășurării Jocurilor Olimpice erau interzise răsboaiele. Prima dată o făcuse în 2008, când atacase Georgia, pe perioada Jocurilor Olimpice de la Beijing, și a doua oară când a anexat Crimeea, în 2014, în timpul Jocurilor Olimpice de la Soci.
"Mișcarea olimpică se confruntă cu o dilemă în fața războiului care face ravagii în prezent în Ucraina", a recunoscut Thomas Bach, președintele Comitetului Internațional Olimpic (CIO), la 28 februarie.
Lumea sportului s-a împărțit din acel moment între două tendințe principale. Urmarea liniei moștenite de la Pierre de Coubertin, de a face din sport un instrument de apropiere între oameni, „dincolo de orice dispută politică"? Sau concentrarea pe echitate, în timp ce sportivii ucraineni nu se pot antrena, spre deosebire de adversarii lor ruși?
Situația este una extrem de rară. CIO a recomandat excluderea sportivilor ruși și belaruși, după ce a cerut anularea tuturor evenimentelor sportive desfășurate în Rusia. Potrivit fostului director de marketing al CIO, Michael Payne, "acestea sunt probabil cele mai puternice sancțiuni pe care CIO le-a emis vreodată, probabil de la începutul anilor '60, când CIO a interzis Africa de Sud pentru regimul său de apartheid". El a mai spus: "Era din ce în ce mai clar că mulți atleți nu ar fi vrut să concureze împotriva rușilor. Confruntat cu disprețul flagrant al lui Vladimir Putin față de armistițiul olimpic, CIO a trebuit să acționeze și să își asume un rol de lider.”
O serie de anulări de competiții și de excluderi ale rușilor și belarușilor au venit una după alta. UEFA, organismul care guvernează fotbalul în Europa, a exclus cluburile rusești din competițiile sale și a mutat finala Ligii Campionilor de la Sankt Petersburg la Paris. Chiar și FIFA, care guvernează fotbalul din întreaga lume, și-a încălcat poziția apolitică și i-a urmat exemplul. Federațiile de rugby, handbal, hochei pe gheață și patinaj pe gheață au urmat această mișcare. Campionatele mondiale de volei nu au mai avut loc în Rusia în vara lui 2022.
În Formula 1, Marele Premiu de la Soci a fost anulat. Echipa Haas a tăiat legăturile cu pilotul său Nikita Mazepin și, în același timp, cu sponsorul său principal, gigantul rus Uralkali. A existat un efect de domino. Lumea sportului a fost în perfectă concordanță cu cea a politicii.
Sancțiunile economice aplicate de țările occidentale au dus la o serie de rezilieri de contracte. UEFA a pus capăt parteneriatului cu Gazprom, pierzând aproximativ 40 de milioane de euro pe an. Manchester United a tăiat legăturile cu compania aeriană Aeroflot și cu firma de pariuri online Fonbet. Miliardarul Roman Abramovici, un apropiat al Kremlinului, a trebuit să vândă Chelsea F.C. la câteva luni după ce a câștigat Liga Campionilor.
Un caz aparte l-a reprezentat tenisul și în special turneul de Grand Slam de la Wimbledon din 2022, care a interzis participarea jucătorilor ruși și belaruși. A fost unul din momentele care au declanșat ruptura între cele două tendințe. Guvernul britanic a solicitat în mod expres interzicerea, în timp ce ATP și WTA, organismele de guvernare a tenisului au condamnat decizia, la toate celelalte competiții din turneu rușii și belarușii fiind acceptați ca neutri.
Neutralitatea sportului s-a spulberat în cele din urmă, în primul rând pentru că autoritățile sportive internaționale sunt cu ochii pe Rusia de mult timp și suspectează țara de a avea un sistem instituțional de dopaj. În al doilea rând, pentru că sancțiunile internaționale au ajuns la un asemenea nivel încât pare dificil să se mențină legăturile economice așa cum sunt. În sfârșit, spre deosebire de alte conflicte, situația este foarte clară, cu un atacator și un atacat.
Comitetul Olimpic Internațional a condamnat războiul în cei mai fermi termeni în ziua invaziei. În condițiile în care nu se întrevede sfârșitul luptelor după un an de vărsare de sânge, CIO și-a reiterat într-un comunicat condamnarea războiului din Ucraina, „care reprezintă o încălcare flagrantă a armistițiului olimpic care era în vigoare la momentul respectiv, precum și a Cartei Olimpice.”
„Din acest motiv, CIO a sancționat statele și guvernele din Rusia și Belarus, care sunt singurii responsabili de acest război, într-un mod fără precedent: niciun eveniment sportiv internațional organizat în Rusia și Belarus; niciun steag, imn sau alte simboluri naționale afișate în vreun fel; niciun oficial guvernamental sau de stat acreditat pentru vreun eveniment sportiv internațional.”, se mai spune în comunicat.
Aceste sancțiuni au fost puse în aplicare în februarie 2022 și au fost apoi întărite, consolidate și confirmate de recentul Summit olimpic din 9 decembrie 2022. Ele rămân ferm în vigoare.
Cu intenția de a susține pe sportivii ucraineeni afectați de război, CIO și-a triplat Fondul de solidaritate pentru Ucraina, astfel încât sportivii să aibă tot sprijinul pentru a depăși provocările enorme cu care se confruntă pentru a-și îndeplini visul olimpic.
Aproximativ 3.000 de sportivi au beneficiat deja de ajutorul pe care Fondul de solidaritate al CIO îl oferă prin intermediul CNO al Ucrainei. Aceste eforturi iau forma nu doar a unui ajutor financiar, ci și a unui sprijin logistic și a asigurării faptului că sportivii ucraineni pot continua să participe la competiții prin furnizarea de sprijin pentru călătorii, facilități de antrenament, cazare, echipament și uniforme, printre altele.
România a contribuit și ea la susținerea sportivilor ucraineeni, mai multe delegații naționale sau echipe olimpice fiind găzduite de complexele sportive din țară, în vederea continuării pregătirilor.
La nivel internațional tot mai multe Federații sportive au decis să excludă sportivii ruși și belaruși din competiție, iar în cazul boxului, unde aceștia sunt acceptați la viitoarele campionate mondiale, o parte din federațiile naționale au anunțat că vor boicota competițiile.
Cea mai mare controversă în curs de desfășurare este legată de participarea sportivilor ruși și belaruși la Jocurile Olimpice de la Paris 2024.
Un număr mare de ministere sportive naționale sau de comitete olimpice naționale au luat poziție într-un front comun împotriva participării rușilor și belarușilor. Mai mult, Ucraina face lobby prin toate vocile sportivilor exponențiali, cât și prin cea a președintelui Zelensky, pentru ca Rusia să nu poată trimite sportivi la Paris 2024.
De cealaltă parte, Comitetul Olimpic Internațional, prin vocea președintelui Thomas Bach, susține participarea acestora ca neutri sub sloganul promovării păcii prin sport.
„Jocurile Olimpice nu pot preveni războaiele și conflictele. Și nici nu pot aborda toate provocările politice și sociale din lumea noastră. Acesta este domeniul politicului. Dar Jocurile Olimpice pot fi un exemplu pentru o lume în care toată lumea respectă aceleași reguli și se respectă unii pe alții. Ele ne pot inspira să rezolvăm problemele prin construirea de punți, ceea ce duce la o mai bună înțelegere între oameni. Ele pot deschide ușa dialogului și a consolidării păcii într-un mod în care excluderea și divizarea nu o fac.”, se scrie în comunicatul dat publicității de CIO, la o zi înainte de împlinirea unui an de la invazie.
Disputa celor două ideologii, cea legată de spiritul olimpic, propovăduitor al păcii, pe deoparte, și cea legată de echitatea morală, sportivii ruși și belaruși fiind considerați părtași la acțiunile țărilor lor. Trebuie rezolvată în timp foarte scurt, deoarece competițiile de calificare la Paris 2024 încep în această primăvară.
Forțele care susțin excluderea sunt din ce în ce mai puternice, însă și CIO are o poziție extrem de fermă.
(sursa: Mediafax)