Dinu Pescariu ar fi denunţat un posibil trafic de influenţă săvârşit de un fost prim-ministru şi s-a denunţat pe el ca şi cumpărător de influenţă, susţine procuroarea Mihaiela Moraru Iorga, revocată recent din DNA. Magistratul nu a dorit să divulge numele premierului vizat de denunţ, însă toate indiciile trimit către Emil Boc. În trecut, Pescariu a denunţat mai mulţi miniştri din guvernul PDL.
Procurorul Mihaiela Moraru Iorga a spus ieri în plenul CSM că cererea şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, de revocare a sa din DNA este un adevărat fals intelectual, având în vedere că ar exista diferenţe între referatul de revocare şi ceea ce apare în realitate în documente. Magistratul susţine că omul de afaceri Dinu Pescariu ar fi denunţat, de fapt, un presupus trafic de influenţă din partea unui fost premier al României, însă nu a dorit să divulge numele politicianului. „Cererea de revocare este un adevărat fals intelectual. În cererea de revocare se precizează că denunţătorul Pescariu Dinu Mihail a denunţat la data de 14.10.2016 o persoană pe nume Vanesa Iusuf şi pe martor şi pe cumpărătorul de influenţă Florică Claudiu, aspect neadevărat. Dacă Inspecţia Judiciară ar fi verificat sau dacă Secţia de procurori ar fi solicitat acest document, ar fi văzut că Pescariu Dinu Mihail, şi nu voi merge mai departe să dau date, a denunţat o cu totul altă persoană, a denunţat un posibil trafic de influenţă săvârşit de un fost prim-ministru şi s-a denunţat pe el ca şi cumpărător de influenţă”, a declarat Moraru Iorga, în plenul CSM.
„Cu sabia deasupra capului”
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au respins, ieri, contestaţiile formulate de procurorii Doru Ţuluş şi Mihaiela Moraru Iorga împotriva deciziei de revocare a acestora din funcţiile deţinute în cadrul DNA. „Orice procuror care stă cu sabia revocării deasupra capului fără să aibă posibilitatea să se apere este un procuror lipsit de independenţă. Nu o să facă niciodată ce simte să facă într-un dosar, ci ceea ce simte că se doreşte. Dacă DNA-ului i se pare normal să dea detalii care sunt nereale într-o cerere de revocare, sunt obligată să mă apăr”, a mai acuzat Moraru Iorga. DNA arăta, în cererea de revocare, că procurorul Mihaiela Moraru Iorga „nu a înregistrat un denunţ în conformitate cu dispoziţiile legale şi nu l-a prezentat spre repartizare procurorului-şef al Secţiei din care făcea parte”. Neprezentarea denunţului ar fi avut drept consecinţă imposibilitatea aplicării unor dispoziţii procesual penale în raport cu persoanele cercetate.
Acest instrument al revocării, dacă este transformat într-un instrument de represiune, vom avea de suferit cu toţii, adică toţi procurorii. Este un atentat la independenţa procurorilor. Mihaiela Moraru Iorga, fost procuror DNA
UNJR propune închisoare de la 5 la 10 ani pentru ofiţerii care racolează magistraţi
Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a propus Consiliului Superior al Magistraturi ca racolarea sau tentativa de recolare a magistraţilor de către serviciile secrete să fie pedepsită cu închisoare de la 5 la 10 ani. De asemenea, UNJR a propus ca şi comisiile parlamentare de control al serviciilor să poată verifica dacă acestea au acoperiţi în Justiţie. UNJR a propus CSM completarea proiectului de modificare a Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, astfel încât angajaţii serviciilor de informaţii care încearcă să racoleze magistraţi să fie pedepsiţi pe măsura gravităţii faptei. Textul propus de UNJR este următorul: „Serviciilor de informaţii le este interzis să racoleze persoanele prevăzute de aliniatul 1 ca lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii. Încălcarea acestei interdicţii este infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani”. Legea 303/2004 prevede, în prezent, că judecătorii, procurorii şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor „nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii”. Mai mult, UNJR a propus ca, în cazul în care infracţiunea de racolare a unui magistrat este comisă de un ofiţer cu funcţii de conducere sau la instigarea acestuia, limitele pedepsei pentru această faptă să se majoreze cu jumătate. „Dat fiind că serviciile de informaţii sunt structuri piramidale, fapta superiorului la instigarea căruia se racolează sau încearcă să se recoleze un magistrat este mai gravă decât cea a lucrătorului din serviciu, motiv pentru care trebuie pedepsită pe măsură”, susţine UNJR.