Fostul preşedinte al României Emil Constantinescu consideră că ne aflăm într-o situaţie oarecum ciudată, în care istoria despre evenimentele din iunie 1990 o va scrie Procuratura, menţionând că elitele ar trebui să scrie adevărata istorie a ţării noastre.
"Ne aflăm într-o situaţie oarecum ciudată, că istoria o va scrie Procuratura. Dar nu fiindcă Procuratura ar fi avut această intenţie. O spunem foarte deschis. Ba, dimpotrivă, a făcut tot ce a putut 30 de ani ca să blocheze orice demers pentru aflarea adevărului", a spus Constantinescu, la o dezbatere dedicată Mineriadei din 13-15 iunie 1990, organizată în cadrul Cafenelei critice, la Club A.
El a mărturisit că aşteaptă cu ''strângere de inimă'', de fiecare dată, 13 - 15 iunie în care "apar o serie întreagă de persoane care spun 'Nu ştim adevărul!'". "Nu! Adevărul îl ştim. Nu suntem capabili să îl spunem şi nu suntem capabili să îl asumăm", a spus fostul preşedinte, adăugând că "aceasta este într-adevăr drama şi criza morală în care se află poporul român".
Constantinescu a afirmat că rolul elitelor intelectuale este de a scrie istoria ''adevărată''.
"Au trecut 30 de ani şi nu suntem în stare să ne scriem istoria. Acesta este rolul elitelor intelectuale şi este rolul mediului academic", a precizat fostul preşedinte, spunând că "limitele comunismului în România" se situează în 1992, sau chiar în 1996. "Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului ar trebui să cuprindă în mod hotărât nu numai ce s-a întâmplat în timpul Revoluţiei, dar şi ce s-a întâmplat în acţiunile criminale din 1990", a menţionat Emil Constantinescu.
În opinia acestuia, ar trebui să fie elaborate teze de licenţă şi de doctorat având ca temă acea perioadă, deoarece "există toate documentele, care, din păcate, acum sunt la Procuratură".
"Gravitatea şi implicarea foarte multor persoane cu funcţii de răspundere face ca adevărul să nu fie cunoscut", a afirmat Constantinescu, pentru care "în România se manipulează prin cuvinte - terorişti, mineriadă - nişte cuvinte care simplifică şi manipulează".
"Cuvântul mineriadă ascunde, de fapt, caracterul unei acţiuni de stat, pregătită de SRI condus în vremea aceea de Măgureanu şi de unitatea doi şi un sfert - pe care am desfiinţat-o, s-a reînfiinţat la Ministerul de Interne - care era Securitatea oraşului Bucureşti. Minerii au fost manipulaţi în primitivitatea lor, dar nu ei erau cei care ştiau. Pentru că toate au fost direcţionate", a spus el.
Totodată, Emil Constantinescu a deplâns "incapacitatea noastră de a lămuri" adevărul despre acele evenimente.
El a pledat pentru restabilirea "demnităţii istoriei noastre", care ar consta în construcţia civică formată în post-comunismul românesc, în jurul Universităţii, începând cu înfiinţarea Ligii Studenţilor, cu asumarea rolului de "tribună de dezbatere intelectuală" al Pieţei Universităţii, continuând cu Solidaritatea Universitară - "un for de gândire excepţional care a unit prima dată toate minţile luminate ale României", apoi cu înfiinţarea Alianţei Civice şi a Convenţiei Democratice din România.
"Aceasta a fost construcţia care a permis ca România să nu fie un Belarus, sau Rusia lui Putin astăzi. A spart drumul care se construise - nu numai economic, ci şi politic - de dominare a fostelor structuri comuniste", a spus fostul preşedinte.
Acordurile celebrului "Imn al Golanilor" au răsunat miercuri seară în Club A, în deschiderea dezbaterii despre "Mineriada" din iunie 1990, pe care a propus-o Cafeneaua critică, eveniment analizat din multiple perspective - istorică, politică, etică, juridică.
La eveniment au luat parte, alături de amfitrionul evenimentului, criticul şi istoricul literar Ion Bogdan Lefter, analist politic, rectorul Universităţii din Bucureşti, Mircea Dumitru, profesorii Paul Cornea, Silviu Angelescu, Gabriel Andreescu şi Lazăr Vlăsceanu, Wiliam Totoc, Teodor Mărieş, profesori de atunci ai Universităţii de Arhitectură, istorici, politologi, intelectuali. Ei au evocat momentele "Mineriadei" din iunie 1990, care constituie obiectul unui dosar penal, aflat astăzi, după aproape 27 de ani, în curs de finalizare. www.agerpres.ro