Viața politică nu a respectat acum cutuma, fiind marcată în ultimele zile din 2025 de demisii din guvern, de deciziile amânate de Curtea Constituțională privind pensiile speciale, adăugând, pentru a fi masa bogată, turbulențele fără precedent în interiorul justiției, stimulate de amestecul instituției prezidențiale. Departe de a fi consacrat exclusiv piftiilor, cârnaților, probării toaletelor sofisticate de Revelion, interesul public este astfel deschis și spre problemele rămase fără soluții de mult timp sau „cârpite” cu paleative dovedite șubrede.
Plecarea ministrului David, singurul profesor universitar din echipa premierului Bolojan, este o victorie a cadrelor didactice din preuniversitar și a sindicatelor din domeniu, puternic nemulțumite de deciziile care mai mult încurcau procesul de educație din școli. În plus, președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, tot clujean ca și demisionarul, a criticat repetat lipsa de logică a programelor școlare propuse de David, care emasculau predarea istoriei de datele ei esențiale și făceau varză caracterul național al limbii și literaturii române, prin „modernizări” fanteziste. Plecarea contestatului ministru și umplerea golului cu o rapidă desemnare va aduce un spor de alocări bugetare la capitolul educație? Ce nou Spiru Haret poate opri degradarea constantă a învățământului public, accentuată chiar de defunctul program prezidențial „România educată”? Sportul, domeniu component al educației, a rămas și el fără conducere, prin demisia discretă a lui Bogdan Matei. Actul în sine nu rezolvă nimic din cauzele îndepărtării tineretului de mișcarea fizică, problemă gravă, cu consecințe pe termen lung pentru sănătate, băgată sub preș de mai toate guvernele, dar acoperită cu cheltuială mare fără efect prin construirea de stadioane-mamut, care devin rapid găuri negre pentru administrațiile locale.
Rotirile de posturi din guvern, în aripa alocată USR, au arătat că rezerva de cadre a partidului autodeclarat „reformist” are diplome de studii subțiri, cum a fost în cazul Moșteanu, sau expune fără jenă grave derapaje profesionale și de competență, sancționate prin votul parlamentar care a făcut valuri în coaliție. Prezența în continuare în Executiv a ministrei Buzoianu este un punct de vulnerabilitate și va avea consecințe pe termen mai lung, pentru că Palatul Victoria statuează astfel precedentul periculos al înlocuirii responsabilității guvernamentale cu tupeul maxim. Nerevocând-o din guvern pe Buzoianu, deși avea toate motivele să ia o asemenea decizie, premierul Bolojan a ratat ocazia de a scăpa de un ministru incompetent, care și-a pus toată lumea în cap prin aroganță fără limite, cu misiunea preluată explicit de la ONG-uri să blocheze proiecte de importanță strategică din energie. Opoziția Ministerului Mediului la finalizarea hidrocentralelor istorice, pe care în interimatul de la Cotroceni actualul premier le introdusese în hotărâri ale CSAT, ridică semne de întrebare asupra coeziunii Executivului în apărarea interesului național. Cazul respectiv mai arată, pe de altă parte, că premierul, aparent dur, nu vrea să deschidă conflicte cu gălăgioșii useriști, fiindu-i suficientă tensiunea cu președintele PSD, care etalează disensiuni de fond.
Problema finalizării hidrocentralelor istorice nu constituie doar o divergență între doi miniștri. Ea arată o lipsă de viziune la nivelul cel mai înalt în corelarea politicilor din domeniul energiei. Deși este statuată ca problemă prioritară în strategia de apărare a țării și apreciată ca vitală pentru securitatea națională, decizii privind securitatea energetică sunt lăsate la cheremul unor persoane sau organizații cu interese obscure, din afara sistemului de reglementare pe baze tehnice, care introduc criterii emoționale pentru a parazita proiecte viabile, de stringentă utilitate economică. Pentru a da consistență, coerență și eficiență în întreg arcul de decizie al asigurării securității energetice se impune, credem cu convingere, o rapidă modificare a Legii 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, prin includerea ca membru al CSAT a ministrului Energie. Legea are o vechime de 23 de ani și nu mai corespunde organizării actuale a guvernului, prezentând de pildă, ca membru, pe ministrul Industriei și Resurselor, titulatură care nu mai corespunde de mulți ani realității. Ca argument solid în acest sens a modificării legislative propuse adăugăm și precizarea că Strategia de Apărare a Țării, recent adoptată, pune un accent puternic pe colaborarea cu Statele Unite, într-un parteneriat strategic aprofundat în care domeniul energiei devine prioritar. Declarațiile Administrației Statelor Unite accentuează rolul marilor proiecte energetice comune aflate în curs, care plasează România ca un pol de producție și de stabilitate în regiunea Mării Negre. Programul energetic nuclear, exploatarea și racordarea zăcămintelor de gaze din off-shore la coridorul vertical, lucrare transfrontalieră inițiată cu viziune strategică de Ion Sterian, președintele Transgaz, accelerează calea spre independența energetică a țării și asigură scoaterea regiunii din presiunea resurselor rusești prin alternative viabile. Este mai mult decât evident că derularea acestor proiecte, cu nivel valoric de peste 10 miliarde de euro, și implicațiile pentru securitatea națională a nerezolvării rapide a problemelor ce pot apărea, pot fi susținute din interiorul CSAT direct prin vot de ministrul Energiei și nu prin interpuși. Fără dubii, o inițiativă legislativă în acest sens se va bucura rapid de o largă susținere în Parlamentul României și nu va fi tergiversată la promulgare.
Referitor la decizia CCR privind pensiile speciale, cartoful fierbinte aruncat dintr-o parte în alta de ani de zile, se va tot vorbi de ea ca în povestea cu cocoșul roșu. Până la finalul ei, să ne vedem de sarmale, că altfel se răcesc.