Din cei 41,4 GW instalați, nu mai puțin de 25 GW au fost pe acoperișurile clădirilor, cu 8 GW mai mult decât în 2021. Deși țara noastră are un potențial solar mare, ambițiile României sunt totuși mici când vine vorba despre extinderea parcurilor fotovoltaice, potrivit ultimului raport publicat de asociația europeană a energiei fotovoltaice. Totuși, Guvernul pare hotărât să schimbe această percepție și a venit deja cu primele modificări legislative care să încurajeze investițiile.
Capacitatea fotovoltaică instalată în țările UE a ajuns la sfârșitului anului 2022 de 208,9 GW, cu 10 GW mai mult decât estima cu un an în urmă asociația SolarPower Europe.
Autorii raportului nu au nicio îndoială că 2023 va fi un an mai bun decât 2022 și se așteaptă la o creștere de peste 50 GW a capacității instalate și mai mult decât dublu față de anul trecut în 2026, la 85 GW. Într-o prognoză actualizată, raportul estimează că la sfârșitul acestui deceniu UE va atinge o capacitate de 920 GW, mult peste proiecția anterioară, când se estimau 672 GW. Pentru a putea integra aceste noi capacități, SolarPower Europe a cerut UE să se pregătească, mai ales cu planificare, și a evidențiat cinci domenii-cheie de acțiune.
Topul celor mai „solare” țări
Ca și în anul precedent, Germania a fost din nou cea mai mare piață solară din Europa, cu 7,9 GW capacitate nou instalată, urmată de Spania (7,5 GW), Polonia (4,9 GW), Țările de Jos (4 GW) și Franța (2,7 GW). În timp ce primele cinci piețe din UE au rămas aceleași, Portugalia și Suedia au intrat în primele 10 în detrimentul Ungariei și Austriei, se arată în raport. De asemenea, anul trecut 26 din 27 de state membre ale UE au implementat mai multă energie solară decât anul precedent.
Cu 68,5 GW, Germania își menține rolul de cel mai mare operator de centrale solare din UE. Spania se află acum pe poziția a doua, atingând un total de 26,4 GW, deoarece a luat locul Italiei, care controla a doua cea mai mare capacitate fotovoltaică a UE din 2011. Raportul citat estimează că Germania și Spania vor conecta cele mai multe capacități solare din UE până în 2026, păstrându-și astfel statutul de lideri.
Suntem pe lista țărilor unde nu sunt încurajate investițiile
În ceea ce privește România, raportul reține că ținta Planul Național de Energie și Schimbări Climatice (PNIESC) asumată nu reflectă pe deplin potențialul solar al țării, care este unul dintre cele mai ridicate din Europa. Asta face ca până în 2030 să avem o creștere a capacității fotovoltaice limitată în comparație cu alte țări care sunt mai ambițioase. La sfârșitul anului trecut, capacitatea fotovoltaică instalată a fost de numai 1,8 GW, plasându-ne pe locul 14 în UE, ultimul loc dintre țările care au peste 1 GW instalat. Într-un scenariu mediu luat în calcul de raportul SolarPower Europe, țara noastră ar putea ajunge la 8 GW. Alături de Danemarca și Ungaria, România se află pe lista țările unde politica de susținere a acestor proiecte nu este una adecvată. Chiar și în aceste condiții, Ungaria are o capacitate instalată dublă față de noi. România și-a reevaluat PNIESC și și-a stabilit o nouă țintă pentru energia regenerabilă în totalul producției, acesta urmând să crească de la 30% la 34% pentru 2030. Asta înseamnă circa 10.000 MW (10 GW) nou instalați în unități regenerabile. Noua variantă a țintei pentru energia regenerabilă urmează să fie prezentată Comisiei Europene în luna iunie.
95 MW putere instalată în noi parcuri fotovoltaice a aprobat Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei de la începutul acestui an
Legislația se schimbă în favoarea investitorilor
Guvernul este însă hotărât să schimbe mai mult extinderea capacităților de producție a energiei regenerabile și anul acesta a luat deja prima măsură în acest sens, iar a doua este în pregătire. Răspunzând astfel doleanțelor exprimate în repetate rânduri de investitori, Executivul a decis recent amendarea Legii Construcţiilor, astfel încât să fie eliminată necesitatea obținerii PUZ-ului pentru proiectele realizate pe terenuri cu o suprafaţă mai mică de 50 de hectare, extravilane, care sunt în clasa de fertilitate scăzută (clasele III, IV și V). Modificarea a fost promulgată de președintele Iohannis pe 10 ianuarie, iar acum Executivul mai pregătește o schimbare legislativă. Potrivit unui proiect de Ordonanță de Urgență, Agenția Domeniilor Statului (ADS) va putea da în concesiune terenuri aflate în proprietatea statului firmelor sau Unităților Administrativ – Teritoriale (UAT-uri) care vor să dezvolte proiecte din domeniul energiilor regenerabile finanțate prin programul RePowerEU, pentru care România are alocate 1,4 mld. euro, până în 2030. De asemenea, în dezvoltarea acestor proiecte se va putea implica inclusiv ADS.
Acțiunile prioritare pentru viitor
Cinci puncte-cheie care necesită atenție și acțiune acum din partea factorilor de decizie din UE și naționali, potrivit raportului SolarPower Europe:
- Creșterea numărului de instalatori certificați pentru parcuri fotovoltaice;
- Menținerea stabilității de reglementare și a siguranței investitorilor;
- Integrarea mai ușoară a energiei solare fotovoltaice în rețea;
- Îmbunătățirea amenajării spațiului și a procedurilor de autorizare în armonie cu oamenii și natura;
- Asigurarea lanțurilor de aprovizionare cu echipamente durabile și fiabile.
Pentru a îndeplini obiectivele de securitate energetică incluse în planul REPowerEU, numărul angajaților în sectorul solar ar trebui să se dubleze în următorii ani, de la 466.000 de salariați cu normă întreagă în 2021 la peste un milion în 2030. Până la 80% din această forță de muncă va fi necesară pentru instalarea de panouri fotovoltaice pe clădiri.
Creșterea capacității fotovoltaice
2020 - +15%
2021 - +42%
2022 - +47%
Sursa: Raportul SolarPower Europe
Top 10 piețe solare 2021-2022 în UE
https://api.solarpowereurope.org/uploads/5222_SPE_EMO_2022_full_report_ver_03_1_319d70ca42.pdf
pag. 15
pag. 20 – Creșterea anuală a capacității instalate în UE