… Lipsit de puterea de a rezista influenței hipnotizatorului, subiectul i se supune la fiecare comandă, inclusiv la instrucțiunea de a pune în act o scenă supărătoare din copilărie. La „trezirea” din transă, după o jumătate de oră, nu-și amintește nimic. „De fapt, această descriere familiară, prezentată în multe filme, cuprinde o mulțime de preconcepții eronate.”, avertizau psihoterapeuții Hal Arkowitz și Scott O. Lilienfeld, autorii lucrării „Adevăruri și mituri despre sănătatea mentală” (Editura Lifestyle, 2024).
Amnezia posthipnotică
Dar să dăm curs explicațiilor științifice: „Puțini hipnotizatori moderni (sau aproape niciunul) mai folosesc celebrul ceas legănat, dispozitiv introdus în domeniu de chirurgul oftalmolog scoțian James Braid la jumătatea secolului al XIX-lea. Cu toate că cei mai mulți dintre hipnotizatori încearcă să-și calmeze subiecții în timpul inducției, această relaxare nu este necesară; oamenii pot fi hipnotizați și în timp ce pedalează cu forță pe o bicicletă staționară.” Chiar așa? „Studiile bazate pe electroencefalografie (EEG) confirmă faptul că, în timpul hipnozei, subiecții nu sunt într-o stare de somn, ci sunt treji, deși uneori pot fi ușor somnolenți. Mai mult, ei sunt liberi să reziste la sugestiile hipnotizatorului și nicidecum nu devin niște automate lipsite de minte. În sfârșit, cercetările realizate de regretatul psiholog Nicholas Spanos, de la Universitatea Carleton din Ontario, arată că eșecul reamintirii a ceea ce s-a întâmplat în timpul ședinței de hipnoză sau așa-numita amnezie posthipnotică nu este un element intrinsec al hipnozei și în mod tipic apare doar atunci când subiecților li se spune dinainte să se aștepte la această amnezie.”
Dincolo de domeniul academic
„Scena reprezentativă pe care am descris-o mai sus - a reluat Hal Arkowitz - ridică și o întrebare de mai mare profunzime: este hipnoza o stare distinctă de conștiință? Cei mai mulți oameni par să creadă acest lucru; într-un sondaj recent, psihologul Joseph Green, de la Universitatea de Stat din Lima, și colegii săi au constatat că 77% dintre studenți sunt de acord că hipnoza este o stare modificată de conștiință, distinctă de conștiința din starea de veghe. Această problemă este de o importanță ce depășește domeniul academic. Dacă starea hipnotică este diferită de starea obișnuită de conștiință - o diferență de natură, și nu de grad -, acest lucru poate sugera că subiecții hipnotizați pot face lucruri pe care le este imposibil să le realizeze în starea normală.”
Literalism
În completare: „De asemenea, ipoteza hipnozei ca stare aparte poate justifica ideea că hipnoza ar fi un mijloc special de reducere a durerii sau de creștere a efectului terapeutic al curelor psihologice și medicale. În ciuda descrierii atotprezente în filmele hollwyoodiene a hipnozei ca transă, cercetătorii au avut extrem de mari dificultăți în identificarea unor indicatori specifici hipnozei, care să o distingă de alte stări de conștiință. Legendarul psihiatru american Milton Erickson a susținut că hipnoza este marcată de câteva trăsături unice, inclusiv de amnezia posthipnotică și de literalism.” Adică? „E vorba de tendința de a lua lucrurile literal, cum ar fi a răspunde da la întrebarea Poți să-mi spui cât este ceasul? Am văzut deja că amnezia posthipnotică nu însoțește în mod inerent hipnoza, deci Erickson nu a avut dreptate aici. Mai mult, cercetări realizate de Joseph Green, de psihologul de la Universitatea Binghamton, Steven Jay Lynn, și de colegii acestora au arătat că subiecții cei mai înalt sugestibili nu manifestă literalism în timp ce sunt hipnotizați; apoi, participanții cărora li s-a cerut să simuleze starea hipnotică demonstrează rate chiar mai mari de literalism decât subiecții înalt sugestibili.”
Logica de transă
Nu în ultimul rând: „Alți experți, precum regretatul psihiatru Martin Orne de la Universitatea Pennsylvania, au susținut că doar participanții hipnotizați pot să funcționeze după o logică de transă, adică au capacitatea de a gândi două idei contradictorii în același timp. De exemplu, un hipnotizator îi poate sugera unui subiect că este surd și apoi să-l întrebe Mă auzi acum? Acesta poate să răspundă nu, manifestând astfel o logică de transă. Cu toate acestea, cercetările realizate de regretatul Theodore X. Barber au arătat că participanții cărora li s-a cerut să simuleze hipnoza au manifestat logica de transă la fel de frecvent ca și cei hipnotizați, ceea ce sugerează că logica de transă este o funcție a așteptărilor oamenilor mai degrabă decât o componentă intrinsecă a stării hipnotice propriu-zise.”
„Studiile bazate pe electroencefalografie confirmă faptul că, în timpul hipnozei, subiecții nu sunt într-o stare de somn, ci sunt treji, deși uneori pot fi ușor somnolenți.”, Hal Arkowitz, psihoterapeut
„Dacă starea hipnotică este diferită de starea obișnuită de conștiință, acest lucru poate sugera că subiecții hipnotizați pot face lucruri pe care le este imposibil să le realizeze în starea normală.”, Scott O. Lilienfeld, psihoterapeut