Pentru România, una dintre țările cu cea mai mare suprafață agricolă, măsura ar fi un adevărat dezastru, în condițiile în care noi folosim oricum o cantitate infimă, de circa 700 de grame/hectar, în timp ce media UE este de 2,4 kg. Noul plan, care este parte a politicii Bruxelles-ului „De la fermă în farfurie” (F2F), a divizat, din start, țările comunitare.
Decizia de ultimă oră a Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European de a cere respingerea propunerii Comisiei Europene este motivată de faptul că ea este insuficient argumentată, a anunțat europarlamentarul Daniel Buda în cadrul conferinței „Soluţii de finanţare pentru agricultură/Siguranţa alimentară şi rezistenţa la crize”, organizată de Antena 3 CNN şi cotidianul național Jurnalul, în cadrul proiectului editorial „România Inteligentă”. „Avem lângă noi războiul și ne confruntăm cu o secetă severă, iar acum să venim cu reducerea cantităților de pesticide nu este corect. Această propunere a Comisiei Europene de reducere paușală a cantităților, ca să spunem așa, nu poate fi primită. Țările utilizează diferit pesticidele. De exemplu, România are un consum de 700 de grame/hectar, în timp ce Olanda utilizează 9 kg/hectar”, a spus europarlamentarul Daniel Buda.
Marjă mică de libertate pentru statele UE
Perioada de referință care a fost luată în calcul de Comisia Europeană este consumul mediu de produse de protecția plantelor în anii 2015-2017. Față de ținta impusă, statele se pot abate cu 50%, dar în baza unor criterii justificative stricte. Motivele permise ar include apariția unor noi dăunători sau dovada că utilizarea produselor de protecție a plantelor a fost deja redusă mai mult decât media UE în trecut, așa cum este cazul României.
Ce propune Comisia Europeană:
-
Noul regulament ar extinde semnificativ obligațiile de înregistrare pentru utilizatori. Un fermier, în calitate de utilizator profesionist, ar trebui să înregistreze și să justifice fiecare măsură de protecție a plantelor într-un registru electronic. Statele membre ar trebui să creeze aceste baze de date pe baza modelelor UE.
-
Principiile managementului integrat al dăunătorilor (IPM) trebuie respectate cu strictețe. Fiecare stat membru trebuie să stabilească reguli IPM specifice culturii pentru toate culturile principale.
-
Guvernele naționale trebuie să raporteze anual Comisiei Europene cu privire la modul în care progresează cu obiectivul lor de reducere a consumului de pesticide. Rapoartele de progres urmează să fie publicate.
-
Utilizarea produselor de protecție a plantelor ar trebui interzisă în zonele sensibile, precum Natura 2000 și alte arii protejate, precum și în spațiile verzi urbane. Derogările oficiale ar trebui să fie posibile pentru o perioadă limitată, la cererea scrisă, dacă nu este disponibilă nicio alternativă cu un risc mai scăzut.
-
Utilizatorul trebuie să anunțe folosirea pesticidelor cu permisiunea specială prin intermediul panourilor informative montate la marginea câmpului.
Accesul fermierilor la metode alternative pentru protecția plantelor și la produse cu risc mai redus i-ar putea ajuta să aplice gestionarea integrată a dăunătorilor. În 2009, Uniunea Europeană a creat o categorie de produse de protecție a plantelor „cu risc redus”, însă, până în prezent, puține produse din această categorie au fost puse la dispoziție pentru utilizare, potrivit unui raport al Curții Europene de Conturi.
1,763 de milioane de tone de pesticide se folosesc în agricultura Chinei. Cu 13,1 kg/hectar, aceasta este țara care utilizează cea mai mare cantitate de pesticide.
Măsură va amplifica scumpirea alimentelor
În timp ce vrea să limiteze drastic consumul de pesticide, Comisia Europeană recunoaște totuși că aplicarea unei astfel de măsuri va duce la accelerarea creșterii presiunii asupra prețurilor la alimente. Reducerea randamentelor producțiilor agricole în țările UE și creșterea importurilor alimentare din țările unde nu se vor aplica condițiile restrictive la utilizarea pesticidelor vor avea ca efect creșterea prețurilor la mâncare. Reprezentanții fermierilor spun că rezultatul acestei politici ar trebui să fie un avertisment pentru țările UE înainte de a aproba planul Bruxelles-ului.
Fermierii români se opun
Planul Comisiei Europene nu a fost însă bine primit de toate țările. În luna iunie, zece state din Europa Centrală și de Est, la care s-a adăugat Austria, au anunțat că îl resping. Pe lista acestor țări apare și România, ea alăturându-se în acest demers Bulgariei, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, Slovaciei și Sloveniei. Aceste state au cerut ca reducerea consumului să se facă diferențiat, având în vedere că unele țări deja utilizează cantități foarte mici de pesticide, iar o înjumătățire a acestei cantități, și așa foarte mici, ar fi o catastrofă pentru agricultura lor. „Fermierul din alt stat membru va reuși să aibă o producție decentă cu 3,5 kg/ha, dar nu putem accepta și spune același lucru despre un fermier din România, cu 700 g/ha. Același lucru este valabil și la fertilizanți. De aceea, raportul și strategia UE lovesc mult mai mult România, deși nu poluează atât de mult precum alte state. Pentru echitate este primordial ca reducerea să fie aplicată doar acelor state care sunt peste media UE la data aprobării strategiei”, se arată într-o scrisoare deschisă a fermierilor români, transmisă în vară Bruxelles-ului și parlamentarilor români.
Tabel: Evoluția consumului de pesticide în România (tone)
2016 10,81
2017 11,54
2018 11,1
2019 9,04
2020 8,7
Sursa: Eurostat
Tabel: Cei mai mari consumatori de pesticide în 2020 (tone)
Spania 75,77
Franța 64,74
Italia 56,37
Turcia 53,49
Polonia 24,61
Olanda 9,82
Portugalia 9,7
Sursa: Eurostat
385 de milioane de oameni, otrăviți anual
Potrivit unui raport publicat luna trecută, denumit Atlasul Pesticidelor, care are printre realizatori BirdLife Europe, un ONG de mediu care militează pentru drepturile păsărilor, utilizarea pesticidelor la nivel mondial a crescut cu 80% din 1990, piaţa urmând să atingă 130 de miliarde de dolari anul viitor. Raportul susține că substanțele chimice agricole determină scăderi cu 30% a populațiilor de păsări de câmp și fluturi. De asemenea, pesticidele sunt responsabile pentru aproximativ 11.000 de decese umane și otrăvirea a 385 de milioane de oameni în fiecare an. Aproape una din 10 albine europene este acum amenințată cu dispariția, din cauza, în mare parte, a utilizării substanţelor toxice în erbicide, pesticide și îngrășăminte.
Fabricile de îngrășăminte ale Europei se închid
Pe fondul exploziei prețurilor la gazele naturale, industria îngrășămintelor chimice din Europa moare. Tot mai multe fabrici decid să-și închidă porțile, iar acest lucru pune o presiune și mai mare asupra prețurilor acestor fertilizanți. Prețul gazelor reprezintă 70% din costul de producție al îngrășămintelor, iar acest lucru a vulnerabilizat puternic industria. Cum însă fără îngrășăminte nu există agricultură intensivă, riscurile apariției unei crize alimentare nu pot fi neglijate.
România a lichidat combinatele
Cea mai mare parte a industriei de îngrășăminte chimice a fost privatizată, ea intrând în Grupul InterAgro, controlat de omul de afaceri Ioan Niculae. Acum, aceste combinate sunt în insolvență, faliment, unele chiar în lichidare. Nici Combinatul Azomureș din Târgu Mureș, deținut de elvețienii de la Ameropa, nu traversează o perioadă bună. Din cauza prețului gazelor naturale, s-a decis oprirea activității.
Construirea unui combinat într-o țară non-UE
Una dintre posibilele măsuri pentru contracararea crizei îngrășămintelor chimice provocate de creșterea prețului la gazele naturale ar putea fi construirea unui combinat în afara României, într-o țară non-UE, riverană Mării Negre. Propunerea a fost făcută în prezența ministrului Agriculturii de către Horia Culcescu, președintele Hortifruct România, în cadrul conferinței „Soluţii de finanţare pentru agricultură/Siguranţa alimentară şi rezistenţa la crize”, organizată de Antena 3 CNN şi cotidianul național Jurnalul. „Îngrășămintele chimice vor fi foarte scumpe și în viitor. O propunere ar fi să se construiască un combinat într-o țară non-UE, unde prețul gazelor este cu 20% mai ieftin ca la noi, iar transportul îngrășămintelor cu vaporul este foarte ieftin”, a spus președintele Hortifruct România. Varianta cea mai bună pentru construirea lui ar fi ca operațiunea să fie derulată de o companie înființată sub forma unei societăți pe acțiuni la care acționari să fie firme din zona agriculturii, a mai spus Horia Culcescu.