,,Pentru români, viitorul Europei sună bine’’. Sub acest titlu, Reprezentanța Comisiei Europene în România publică un rezumat al Raportului național pentru România, care face parte din studiul Eurobarometru standard 88 care include publicarea unui raport național pentru fiecare stat membru după care urmează publicarea datelor generale privind percepția cetățenilor din fiecare țară despre starea actuală și perspectivele Uniunii Europene. Rezumat pe care îl prefațează declarația Angelei Cristea, șefa Reprezentanței Consiliului Europei în țara noastră:,,Românii continuă să creadă în Europa și în valorile care aceasta le promovează. Avem nevoie de încrederea și dinamismul lor, în construirea Europei viitoare, ale cărei baze se vor pune la summitul de la Sibiu, din 2019, în timpul Președinției române a Consiliului UE’’.
Iată o veste care trebuie să ne bucure și să ne sporească încrederea! Asta cu atât mai mult cu cât, din rezultatele Eurobarometrului, înțelegem că noi, românii, care avem o cotă de 66% încredere în viitorul Uniunii Europene, le dăm clasă celor din restul statelor membre care, în medie, au încredere în proporție de numai 57%. Iar dacă este să luăm lucrurile mai la bani mărunți, vedem că acest decalaj ne poate da serioase motive să aspirăm la o coroniță de merit. Lucru care, iarăși, nu este de ici de acolo, de vreme ce unii sau alții ne consideră, încă, elevul-problemă al UE. De exemplu, 34 % dintre noi consideră că drepturile omului reprezintă cel mai bine Europa Unită, pe când alți cetățeni comunitari reduc procentul la 33 %. Nu la fel stau lucrurile atunci când vine vorba despre democrație, unde 32 % dintre noi zic da, pe când frații noștri comunitari dau cu un procent în plus, adică 34 % ca și la capitolul pace, unde iarăși, cu 32 % sunt sub media europeană de 44 %.
Până aici toate bune și frumoase, numai că, atunci când ajungem la o anumită cam îngrijorătoare asimetrie a rezultatelor sondajului, în mod inevitabil se ridică și câteva semne de întrebare. Potrivit acestui sondaj de opinie avem, pe de o parte, cote de încredere de 56 % în Parlamentul European, respectiv de 50% în Comisia Europeană, în timp ce numai 21 % la sută dintre români au încredere în guvernul de la București. Lista antitezelor nu se oprește aici, pentru că dacă 35 % dintre români cred că situația economică a țării va fi mai proastă, în schimb unul din doi români este sigur că situația economică a UE este bună și chiar foarte bună. Nu aș putea încheia enumerarea contrastelor fără a menționa acel procent de 47 % dintre români care cred că Uniunea Europeană se îndreaptă în direcția cea bună, ceea ce iarăși este la polul opus cu acel procentaj de 64 % care cred că direcția în care merge țara este greșită. Opresc aici bilanțul, nu însă înainte de a preciza faptul că , și de data asta, le dăm, cu 17 %, clasă euro-optimiștilor.
Acestea sunt, în mare, datele recentului Eurobarometru care, în aprecierea analiștilor politici, ar defini și exprima percepția cetățenilor scumpei noastre patrii asupra unui subiect pe cât de important pe atât de sensibil. Folosesc termenul ,,atât de sensibil'' având în vedere anumite stări de fapte care mă fac să enunț câteva semne de întrebare asupra debordantului optimism de care, conform datelor comentate de către șefa Reprezentanța Comisiei Europene, Angela Cristea, dau dovadă românii într-o asemenea impresionantă proporție.
Un prim semn de întrebare aș avea referitor la cota de 56 % dintre români care au încredere în Parlamentul European. Cu toată dragostea, vorba clasicilor, dar haideți să ne lămurim despre cine discutăm aici? Despre Parlamentul European în care au, încă, multă trecere minciunile otrăvite ale notoriei europârăcioase Monica Macovei și ale ciracilor săi? Același Parlament European în care ministrul Justiției,Tudorel Toader nu a fost lăsat să ia cuvântul deși,atunci, în februarie a.c., se discuta exact despre legile justiției din România: Nu contest, sunt în Parlamentul European, ca și în toate celelalte instituții ale comunității europene, oameni de înalte profesionism și de aleasă ținută morală și, care, în repetate rânduri au demonstrat că pot și vor să discute despre problemele reale ale României, stat membru cu drepturi egale în UE, făcând asta cu bună credință și în cunoștință de cauză. Și având, lucru iarăși extrem de important, interlocutori avizați și corecți din partea României. Dar asta nu trebuie să ne facă să perseverăm cultivând utopia Uniunii Europene de unde ne vor curge, în cascadă , laptele și mierea. Motiv pentru care este cazul să ne gândim mult mai atent și ceva mai realist la adevărul pe care l-a reamintit, chiar azi, confratele Dan Constantin:,,La Bruxelles se fac jocurile și este total greșit să credem că ele au reguli precise și corecte, dirijate de principi morale directoare’’.
Dar marea, categorica nedumerire pe care o creează textul difuzat de către Reprezentanța Comisiei Europene vizează ideea pe care acest material o induce și pe care, la rândul său, șefa reprezentanței, Angela Cristea o reia și o întărește. Mă refer la afirmația: ,, X la sută dintre românii cred că’’, respectiv ,,Y la sută dintre români nu cred că’’. Afirmație care ține, în ordinea logică a discursului, de domeniul generalizărilor forțate și abuzive. În fapt, mergând la textul comunicat oficial, este vorba despre un procent de atât și atât la sută dintre cei 1062 respondenți, cu vârstă de la 15 ani în sus, care au fost intervievați față în față la cercetarea sociologică realizată în perioada 5-12 noiembrie 2017 de către compania TNS CSOP. Lipsesc, însă, din același text, câteva elementare precizări privind criteriile de selecție a celor chestionați, ponderea pe care o dețin în totalul de 1062 de persoane subiecții în funcție de categoriile de vârstă,sexul, nivelul de instrucție, profesiunea, statusul social, naționalitatea, rezidența, opțiunea politică sau confesiunea lor socială. Toate acestea constituind repere esențiale fără de care nu se poate susține că rezultatele sondajului exprimă înseși valorile și aspirațiile cetățenilor României în calitatea lor de cetățeni ai marii familii a Europei Unite. Ai unei Uniuni Europene care se confruntă cu acută și prelungită criză și despre care este practic imposibil să nu aibă știință și acești ,,66 % dintre români’’, despre care tot comunicatorii Reprezentanței Uniunii Europene ne asigură că Eurobarometrul standard 88 îi dă ca fiind atât de optimiști atunci când vine vorba despre viitorul Uniunii Europene. Corecție la care nu ezit să adaug amendamentul, devenit clasic, al lui Jean Stoetzel:,,Opinia publică nu se confundă cu suma opiniilor individuale’’.
Am scris mai înainte și accentuez și de această dată, discutăm aici despre viitorul Uniunii Europene și nu despre ,,viitorul Europei’’ după cum scrie și doamna Angela Cristea! Viitor despre care în nici un caz nu putem spune că este prea liniștit, fie și dacă ne gândim la rezultatele recentelor alegeri din Italia, despre care editorialul prestigiosului cotidian ,,Le Monde’’ conchidea cu amară ironie:,,Italia nu va părăsi UE. Dar va face totul pentru a o împiedica să avanseze’’.
Iată de ce cred că optimismul triumfalist,debordant, pe care îl degajă atât textul difuzat de către Reprezentanța Comisiei Europene în România, cât și declarația șefei reprezentanței, Angela Cristea, sunt departe de a exprima, corect și argumentat, ceea ce gândesc românii despre Uniunea Europeană și, mai ales, despre locul și rolul nostru în arhitectura sa instituțională. Ceea ce mă face să cred că, aceste materiale au fost difuzate nu atât spre luarea la cunoștință de către români, cât mai degrabă pentru a mai descreți niște mult prea îngrijorate frunți de la Bruxelles și de la Strasbourg. Idee pe care mi-o întărește și coincidența- absolut întâmplătoare, desigur- între procentajul de 64 % din respondenții la studiul Eurobarometru 88 care cred că, în momentul de față, România merge pe o direcție greșită și ceea ce a transmis mai zilele trecute prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans:,,Mesajul meu este să alergați în continuare, dar nu într-o direcție greșită’’. Să ne mai mirăm, atunci, dacă, tot cu ocazia vizitei la București, acest înalt oficial european dădea o categorică replică oficialilor români care îi semnalau dezinformările repetate pe care le transmitea la Bruxelles șefa reprezentanței Comisiei Europene:,,Vreau să fie foarte clar că Angela Cristea face o treabă bună și sunt foarte mândru de ea’’.
Cu mai bine de opt decenii în urmă, Jean Stoetzel opera următoarea distincție în lucrarea sa ,,Theorie des opinions’’(PUF, 1942), un text clasic în domeniu:,,Opinia publică aparține societății. Ea contribuie la constituirea și exprimarea ei. Opinia privată aparține persoanei care o realizează și o manifestă’’. Cât reprezintă, în cazul de față, expresia opiniei publice și cât ține de domeniul opiniilor strict personale, asta rămâne de discutat… Un lucru este,însă, în afara oricărei discuții: nu avem nevoie nici de euroscepticism și nici de o Uniune Europeană slăbită de contradicții și de tensiuni. Dar, cu siguranță, nici de un eurooptimism de paradă, la pachet cu un românoscepticism acut, nu avem nevoie!
Șerban CIONOFF