Nemții, disciplinați și dotați cu aparate verificate metrologic, au termostatele fixate de acum pe 19 grade, temperatură „optimă” preluată și de Macron. Se face apologia dușurilor scurte, cu apă călâie, iar coafezele au restricții la spălatul clientelei. Apa fierbinte este deja socotită un act de sabotaj, în multe țări fiind interzisă în circuitul public. La nivel european, apa rece, temperaturile scăzute, lumina chioară au devenit arme de luptă pe frontul anti-Putin, ucrainenii primind pe această cale un suport care să-i mobilizeze și mai tare în războiul cald cu Rusia.
O operațiune de manipulare grosieră vrea să plaseze problema crizei energetice, devenită acum o criză de resurse, după ce a debutat acum mai bine de un an ca un război al facturilor, exclusiv parte a războiului din Ucraina. Nu trebuie să uităm preliminariile situației de criză agravată de planuri geostrategice care vizează pe termen lung derusificarea surselor de energie care alimentează Uniunea Europeană. Războiul gazelor dintre Rusia și Statele Unite, purtat pe frontul european, a fost declanșat de câțiva ani. Polonia a fost vârful de lance al luptei pentru blocarea Nord Stream 2. Trump, ca președinte, l-a primit cu onoruri la Casa Albă și l-a elogiat pe Duda după ce Polonia a semnat în 2019 un contract de 30 de miliarde de dolari pentru gaz natural lichefiat importat din Statele Unite. Acum, în plin dezechilibru de resurse gaziere, UE constată că nu are suficient GNL din America și nici infrastructura necesară pentru a compensa gazul natural rusesc.
Apelul la solidaritate cu Ucraina, folosind în lupta cu Putin tunurile cu apă rece puse pe europeni, este demagogie curată. Frigul previzibil de la iarnă din case, școli, instituții publice este consecința unei decizii a liderilor politici de la Bruxelles, care pasează efectul sancțiunilor în cârca populației. Starea de dezechilibru dintre cererea de consum și capacitatea de producție conduce la nemulțumiri sociale și efecte economice puternic negative. Perturbarea pieței de energie din cauza lipsei de gaze și mutarea presiunii costurilor exagerate pentru energia curată, decretată la nivel global, se măsoară în indicii de inflație, ajunse rapid la două cifre, după ce în urmă cu puțin timp era de doar 2 la sută.
Tabloul de bord al indicatorilor sintetici arată că la nivelul UE se cheltuiesc sume uriașe pentru a amortiza șocul prețurilor la energie. Grecia alocă peste 3,5 la sută din PIB pentru compensații directe sau plafonarea prețurilor. Germania a anunțat un pachet de 65 de miliarde de euro pentru a ajuta populația și economia în prag de recesiune. Franța a preluat la cheltuieli publice 40 de miliarde euro pentru compensări la energie și protejarea puterii de cumpărare. România, cu bugetul subțire la venituri, merge și ea pe calea compensării și plafonării prețurilor la energie și a ajutoarelor directe pentru familiile nevoiașe. Față de alte țări din UE, situația resurselor energetice este mult mai bună, dar vârtejul prețurilor are impact mai mare, pentru că aria de pauperitate este întinsă peste aproape o treime din populație. Ca atare și propunerile populiste sunt pe măsura sărăciei de unde se extrag multe voturi. De asemenea, ideile lansate de „energeticienii inteligenți”, cu priză la lumea semicultă, lansează pe bandă rulantă scenarii catastrofice menite doar să tulbure apele și să alimenteze dezbateri sterile despre false responsabilități. Doar ne aflăm la recolta de toamnă a „hibrizilor”de Mediaș.
Faptul că Virgil Popescu, ministrul energiei, a trecut cu bine de a doua moțiune simplă de cenzură, arată că politica din domeniu are sprijinul parlamentului și este însușită de guvern. Foștii parteneri de guvernare de la USR, care îl voiau din nou scos din funcție, în alianță agresivă cu nuntașii de la AUR, uită că ei au fost cei mai mari susținători ai liberalizării pieței de energie și promotorii eliminării cărbunelui din balanța de resurse energetice. Mai mult, recent, în plină criză de capacități, parlamentari și lideri USR au blocat cariera Roșia, periclitând deliberat funcționarea termocentralei Turceni. Contribuția USR la punerea în conservare a hidrocentralelor de pe Jiu reprezintă o altă „victorie” împotriva energeticii românești.
La Bruxelles se întâlnesc, în 9 septembrie, miniștrii energiei din UE care, într-o reuniune considerată a „ultimei șanse”, ar urma să prezinte căile de trecere a iernii cu cât mai puține pierderi economice și restricții pentru populație. După blocada pandemiei, o nouă blocadă din cauza războiului energetic Rusia-UE ar destabiliza pe termen lung situația pe continent. De unde se vor scoate banii pentru a plăti intransigența asumată față de invadator? Românul are o vorbă pentru cel care intră în încurcătură: Să văd pe unde scoți acum cămașa?