Iminenta ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, terorismul fără precedent declanșat în Europa de extremiști islamiști camuflați în imigranți, aduși „la normă” de lideri politici toleranți, precum și exemplul izolaționist și antisistem oferit de SUA, prin alegerea lui Donald Trump, amenință unitatea europeană, dând un impuls nesperat extremiștilor de dreapta de pe vechiul continent.
Nebunia a început la sfârșitul lunii iunie, când 52 la sută dintre britanici s-au pronunțat în favoarea Brexit, întorcând spatele guvernului conservator și opoziției laburiste, care pledaseră pentru menținerea țării în blocul comunitar. Șocul referendumului a paralizat pentru scurt timp UE, iar rezultatul său a dat peste cap toate previziunile și sondajele realizate înaintea consultării populare. Primele semnale ale aversiunii britanicilor față de politica Bruxelles-ului fuseseră date în 2014, când partidul eurofob UKIP, care a promovat mesaje violente contra imigranților, a câștigat alegerile pentru Parlamentul European, plasându-se înaintea laburiștilor și conservatorilor. Între timp, în Franța, pe fondul unui val fără precedent de atentate, formațiunea de extremă dreapta Frontul Național a câștigat teren în ultimul an, în mod spectaculos. Sondajele de opinie o trimit pe lidera partidului, Marine Le Pen, în turul doi al alegerilor prezidențiale din Franța, din primăvara anului viitor. Până la alegeri, apreciază analiștii politici francezi, Le Pen va atrage și mai mulți simpatizanți, pe fondul tensiunilor economice și sociale din țară. Votanții marginalizați „sunt aruncați de șomaj și imigrația necontrolată direct în brațele Frontului Național”, avertiza recent „Le Figaro”, sugerând o luptă crâncenă pentru Palatul Élysée, între Le Pen și candidatul republicanilor de centru-dreapta, François Fillon. Și germanii par sătui de imigranți și de politica tolerantă a Bruxelles-ului și a Angelei Merkel în această privință, după ce o serie de atentate teroriste comise de solicitanți de azil și revendicate de Stat islamic au zguduit întreaga țară și, implicit, imaginea cancelarului creștin-democrat. După atentatul de la târgul de Crăciun, din Berlin, Merkel a fost băgată în ședință de aliații săi politici, care i-au reproșat că va compromite total rezultatul alegerilor generale de anul viitor și i-au cerut să oprească valul de imigranți. Coaliția condusă de creștin-democrații cancelarului a suferit un eșec neașteptat la scrutinele regionale din 2016, care au marcat ascensiunea fulminantă a Alternativei pentru Germania, partid anti-imigrație înființat cu doar trei ani în urmă.
În 2015, politica „ușilor deschise” promovată de cancelarul german a adus în țară circa 1,2 milioane de imigranți.