Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Europa ripostează la expansiunea comercială şi politică a Chinei

Europa ripostează la expansiunea comercială şi politică a Chinei

de Redacția Jurnalul    |   

Primele proiecte din cadrul Global Gateway, alternativa lansată de UE la iniţiativa noului drum al mătăsii (BRI) din China, includ un cablu digital sub Marea Neagră, un cablu submarin din fibră optică care să conecteze ţările mediteraneene şi nord-africane şi două unități energetice în Camerun.

Acestea sunt doar câteva din cele 70 de proiecte pe care Uniunea le va prioritiza în acest an în cadrul Global Gateway, relevă un document obţi­nut de Politico.

„Global Gateway devine ceva concret“, a declarat un oficial UE cu privire la lista proiectelor strategice. Alternativa blocului are drept obiec­tiv mobilizarea a 300 de miliarde de euro sub formă de fonduri publice şi private până în 2027 pentru finanţa­rea proiectelor de infrastructură ale UE de peste graniţe.

Comparativ, China a investit a­proa­pe 2.300 miliarde dolari în ca­drul a aproape 4.000 de proiecte de inves­tiţii şi construcţii străine din 2005. Proiectele Belt and Road re­prezintă aproximativ 370 miliarde do­lari din această sumă, ritmul in­vestiţiilor în­ce­tinind din cauza im­pac­tului econo­mic al politicii zero Covid a Beijingului.

Vestul este în mod repetat criti­cat că eforturile sale de a rivaliza cu BRI sunt prea fragmentate şi lente. Preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a argumentat luna trecută în cadrul unei reuniuni a miniştrilor de externe că blocul are nevoie să vină cu rezultate vizibile. În urma reuniunii au fost selectate primele proiecte.

Oficialii subliniază că lista nu re­flectă alegeri geopolitice, însă unele proiecte ar putea avea ramificaţii geopolitice.

Între timp, visurile europenilor cu privire la impactul pozitiv al inves­tiţiilor BRI se spulberă. În „inima industrială“ a Germaniei, cea mai ma­re economie europeană, speran­ţe­le oraşului Duisburg legate de be­ne­ficiile comerciale ale unei investiţii chineze la nivel logistic se destramă, notează Asia Nikkei.

„Drumul Mătăsii nu s-a dezvol­tat pentru noi“, arată Suad Durako­vic, proprietarul unei şcoli de şoferi de camion. „Mai întâi a fost pande­mia, mai apoi războiul din Ucraina“.

Un declin al industriilor germane ale oţelului şi cărbunelui din anii ’90 şi începutul anilor ’20 a afectat pu­ter­nic economia oraşului. Însă acesta a găsit în preşedintele chinez un salva­tor. Xi Jinping a vizitat Duisburg în 2014.

Acum, însă, perspectivele legate de investiţiile chineze în logistică pălesc.

(sursa: Mediafax)

Subiecte în articol: Drumul Mătăsii europa expansiune China
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri