Cercetarea arată că Legea offshore, proaspăt aprobată, va ajuta la independența energetică a țării și va aduce încasări bugetare din taxele şi impozitele asociate acestor investiţii de circa 5 miliarde lei anual, locuri de muncă şi atragerea de investiţii conexe.
Actul normativ prevede creşterea pragului de preţ de la care se supraimpozitează veniturile producătorilor de gaze din Marea Neagră şi introducerea dreptului de preempţiune a statului român asupra zăcămintelor care urmează să fie exploatate.
Executivul va putea impune restricţii temporare de preţ şi de vânzare pentru producţia internă de gaze naturale din Marea Neagră şi din perimetrele onshore de adâncime pentru a se asigura consumul populaţiei, dar şi pentru a ajuta statele UE în caz de criză în aprovizionare.
A fost eliminată impozitarea suplimentară a veniturilor pentru preţurile de vânzare la care investitorii nu realizează supra profituri, între 45,71 lei/MWh - 85 lei/MWh, dar se menţine grila de impozitare pentru veniturile suplimentare obţinute la preţuri de vânzare de peste 85 lei/MWh.
Pragurile de impozitare cresc de la 15% la 70% pentru: 15% din veniturile suplimentare obţinute la preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh; 30% la preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh; 35% la preţuri de vânzare mai mari decât 115 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 130 lei/MWh; 40% la preţuri mai mari de 130 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 145 lei/MWh; 50% la preţuri mai mari de 145 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 160 lei/MWh; 55% la preţuri mai mari de 160 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 175 lei/MWh; 60% la preţuri mai mari de 175 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 190 lei/MWh; 70% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari de 190 lei/MWh.
Au fost eliminate și restricțiile care stipulau că 50% din gazele extrase să fie vândute pe piaţa locală. Excepţie este criza energetică sau de distorsiune a aprovizionării cu gaze naturale a țării.
S-a renunțat şi la preţul de referinţă în baza de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare. Va fi luat în calcul preţul efectiv realizat prin tranzacţii şi nu preţul de pe bursa austriacă CEGH, ceea ce ar putea reduce nivel de taxare.
Va crește de la 30% la 40% nivelul maxim pentru deducerea investiţiilor din segmentul upstream pentru determinarea impozitului suplimentar.
S-a eliminat limitarea amortizării investiţiilor pentru calculul impozitului pe profit. Această limitare împiedica operatorii offshore să deducă amortizarea tuturor investiţiilor efectuate, datorând impozit pe profit la o baza impozabilă artificial mărită.
Se reglementează regimul fiscal pentru perimetrele onshore de adâncime mai mari de 3.000 m. Titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi/sau onshore de adâncime, aflate în curs de executare la 1 ianuarie 2022, li se aplică regimul de redevenţe şi regimul fiscal specific activităţilor de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare, existente la 1 ianuarie 2023.
Estimările PwC arată că România ar putea ajunge la o dependenţă de 53% de importuri de gaze naturale în 2030, față de numai 20% în 2020, din cauza scăderii rezervelor onshore și dacă investițiile în onshore nu pot fi realizate.
România este al doilea producător de gaze naturale din UUE, după Olanda. După închiderea zăcământului Groningen, în acest an, România poate deveni primul producător de gaze naturale din UE.
Sectorul producţiei de gaze naturale are una dintre cele mai mari contribuţii la bugetul stat.