Dr. David Della Morte Canosci, autorul volumului Lupta contra timpului. Algoritmul longevității… (Editura Trei, 2025) are cuvântul: „În cadrul acestor studii temeinice a fost identificat un parametru numit BAG (brain aging gap), care indică decalajul dintre vârsta cronologică și vârsta cerebrală, evidenţiată graţie tehnicilor imagistice. Cu cât este mai mare BAG-ul, cu atât este mai mare riscul de mortalitate. Prin tehnici imagistice, în special prin rezonanță magnetică (RMN) și analize efectuate folosind inteligența artificială, a fost posibilă generarea de modele capabile să descrie procesul de îmbătrânire cerebrală, care au arătat că îmbătrânirea creierului depinde de factori genetici, de factori de mediu și de stilul de viață.
Renunțați la vicii!
Pe larg: „S-a dovedit că suntem afectați în principal de poluarea aerului, de inegalitățile socioeconomice şi de prezenţa altor patologii, în timp ce printre numeroșii factori în măsură să reducă decalajul dintre vârsta cronologică și îmbătrânirea cerebrală, încetinind-o pe aceasta din urmă, găsim stilul de viață (renunţarea la obiceiurile proaste, cum ar fi abuzul de alcool și fumatul) și o dietă sănătoasă. Atât postul intermitent, cât și o alimentație sănătoasă la persoanele în vârstă par a fi eficiente. Asocierea unei diete sănătoase pare, de asemenea, să reducă BAG-ul la subiecții diabetici. În plus, a fost demonstrat faptul că exercițiul fizic, în special cel aerobic, este asociat cu o îmbunătățire a sănătății și cu întreținerea structurii creierului”.
Asocieri periculoase
Mai departe: „În sfârșit, și prezența bolilor inflamatorii musculo-scheletale cronice pare să afecteze BAG-ul. Conform unui studiu, în special persoanele care suferă de osteoartrita genunchiului au avut modificări ale RMN-ului asociate cu declinul cognitiv şi demenţa. Ce pot face pentru a limita declinul cognitiv de tip fiziologic? Dacă pierderea de materie cerebrală de aproximativ 0,2% în fiecare an este una fiziologică și nu o putem preveni, cu siguranță putem face totuși ceva pentru a o încetini. Exercițiile fizice și un stil de viață sănătos s-au dovedit cei mai eficienți factori în contracararea fenomenelor neurodegenerative, a acelora de inflammaging şi de declin cognitiv corelat cu înaintarea în vârstă. Un alt studiu științific recent a demonstrat că activitatea fizică permite menţinerea ridicată a rezervei de neuroni, chiar şi în ciuda înaintării în vârstă, favorizând şi plasticitatea care se pierde în mod natural. În cadrul studiului, persoanele cărora le-au fost prescrise practicarea unei activităţi fizice în mod regulat, o dietă mai sănătoasă, încetarea fumatului şi suplimente de vitamina D au confirmat în totalitate o îmbunătăţire a plasticităţii și a rezilienţei creierului, obţinute şi ca urmare a reducerii inflamației”.
Mișcare și integrame
„Exercițiile fizice - mai reținea dr. David Della Morte Canosci - îmbunătățesc activitatea creierului, reducând, de asemenea, efectul citokinelor proinflamatoare, cum ar fi interleukina 6 sau interleukina 2, care se acumulează odată cu vârsta şi contribuie la fenomenul de inflammaging și la pierderea plasticității creierului. Pentru a contracara pierderea plasticității, este adesea recomandat antrenamentul cognitiv, adică o serie de exerciții, cum ar fi jocurile de perspicacitate, care au ca scop consolidarea abilităților cognitive precum memoria și rezolvarea de probleme. Funcţionează, dar nu este singura cale de urmat. Un studiu apărut în revista științifică Neurology acum câțiva ani a arătat că exercițiile fizice sunt mai eficiente decât antrenamentul cognitiv în modificarea traiectoriei de progresie a bolii Alzheimer. Cu alte cuvinte, pacienţii au obţinut mai multe beneficii dintr-o plimbare decât din exerciții precum rezolvarea de integrame. Activitatea fizică se numără printre terapiile care trebuie incluse în mod permanent într-un plan terapeutic, atât ca metodă de prevenţie, la persoanele sănătoase, cât şi ca parte a tratamentului, în cazul celor bolnavi”.
Alimentația e cheia longevității
Nu în ultimul rând: „Ani la rând s-a crezut că pacienților afectaţi de scleroză multiplă nu ar trebui să le fie recomandată mişcarea pentru a nu spori oboseala. Astăzi, mișcarea regulată și constantă face parte din prescripțiile pentru pacienții cu boli neurologice, fiind considerată o adevărată intervenție terapeutică în măsură să influenţeze boala. Sunt necesare însă câteva clarificări: în timp ce exercițiile fizice măresc speranţa medie de viaţă în cazul unei persoane, ele nu par a avea vreun efect asupra prelungirii duratei maxime de viață. Asupra acesteia din urmă, factorul care acţionează este alimentaţia. Cu alte cuvinte, exerciţiul fizic previne moartea prematură, precum cea cauzată de infarct sau de atac vascular cerebral, şi sporeşte calitatea vieţii, însă pentru a trăi mai mult trebuie să mâncăm mai puţin. La urma urmei, trebuie doar să ne uităm în jur pentru a observa că cei mai longevivi vârstnici sunt în marea lor majoritate slabi, în timp ce sportivii nu sunt neapărat longevivi”.
Autofagia
Spre final: „Restricția calorică duce celulele la autofagie: confruntate cu o deficiență de nutrienți, pentru a continua să-şi desfăşoare activitățile de bază, celulele se hrănesc cu organite și proteine care sunt cumva «defectuoase», ajutând la «curățarea» corpului și la reducerea alterărilor celulare care pot fi generate. Restricția calorică are, de asemenea, un efect pozitiv asupra sistemului imunitar, deoarece autofagia are un puternic efect antiinflamator, iar reducerea inflamației are efecte benefice, după cum am văzut, asupra plasticității creierului. Un studiu premiat recent de Nature a demonstrat că autofagia este capabilă să prelungească viața și să stimuleze întinerirea neuronală. Cea mai bună soluție ar fi combinarea exercițiilor cu o alimentaţie sănătoasă, astfel încât să se acţioneze simultan pe ambele fronturi”.
Exerciţiul fizic previne moartea prematură, precum cea cauzată de infarct sau de atac vascular cerebral, şi sporeşte calitatea vieţii, însă pentru a trăi mai mult trebuie să mâncăm mai puţin. - Dr. David Della Morte Canosci
Îmbătrânirea creierului depinde de factori genetici, de factori de mediu și de stilul de viață. - Dr. David Della Morte Canosci