În sistemul românesc de învățământ universitar, facultățile de Litere au avut, în mod tradițional dublă specializare, cea de-a doua fiind, de obicei, o limbă străină. Prin reducerea numărului anilor de studiu, multe dintre cursurile care înainte de sistemul Bologna erau obligatorii pentru cei care doresc să devină profesori au fost transferate la masteratul cu durata de doi ani.
S-a pornit de la situația în care absolventul ciclului de licență ajunge specialist în domeniul pe care l-a studiat, doar dacă își completează studiile cu un masterat de doi ani în același domeniu, ceea ce ar însemna 5 ani de studii universitare, însă regulamentul pentru titularizare (examenul pe care cadrele didactice îl susțin pentru a obține angajarea pe post) nu a fost modificat, astfel încât să se solicite masterat. Nici nu se poate face o astfel de modificare, deoarece ar fi discriminatorie față de cei care au absolvit facultatea înainte de sistemul Bologna și nu aveau nevoie de masterat.
Discriminare ar fi și în cazul în care ar fi obligați doar profesorii de Limba și Literatura Română sau de limbi străine să aibă master pentru a preda în școli și licee, după ce s-a constatat că în numai 3 ani de facultate nu pot acumula toate cunoștințele pe care le au absolvenții care au terminat studiile înainte de introducerea sistemului Bologna.
S-a comprimat în mai multe etape
Studiul la Facultatea de Litere a mai fost redus o dată, de la 5 ani la 4, în 1995. Generațiile care au făcut această facultate până în 2006 s-au confruntat cu nevoia de a studia la fel ca înainte, dar în 4 ani, având programul foarte încărcat. Apoi, prin noua reducere a duratei studiilor la 3 ani, deja nu se mai puteau comprima domeniile și nivelul pregătirii viitorilor profesori a scăzut.
Acum se pune deja problema revenirii la sistemul cu patru ani de studiu pentru Litere și limbi străine, după ce decanii mai multor facultăți au constatat că absolvenții lor nu reușesc să acumuleze în trei ani toate cunoștințele de care au nevoie la catedră. Prima inițiativă în acest sens au avut-o, în vara acestui an, Oana Fotache Dubălaru și Laura Sitaru, decanele Facultății de Litere și a Facultății de Limbi și Literaturi Străine din Universitatea din București, care au transmis o solicitare în acest sens ministrului Educației, Ligia Deca.
Recent s-a alăturat inițiativei și Facultatea de Litere de la Universitatea de Vest din Timișoara, care susține propunerea de extindere a duratei studiilor de licență la patru ani, în loc de trei, pentru absolvenții care doresc să devină profesori.
Decanii care propun extinderea ciclului de licență pentru Litere au explicat că nu este vorba doar de nevoia de a adăuga unele cursuri, ci mai ales de timpul de care are nevoie un student pentru a acumula cunoștințe, fiind materii care presupun inclusiv cunoașterea unor domenii conexe, precum Filosofie, Arte, Istorie etc.
Mai scump decât alte domenii de studiu
Există și o latură financiară a acestei modificări pe care o propun decanii facultăților de Litere, dar efortul pe care l-ar face statul pentru a susține un an în plus la această facultate nu depășește 6 milioane de euro, conform calculelor făcute de decana Oana Fotache Dubălaru. În acest domeniu, finanțarea este oricum la nivelul cel mai scăzut, iar ceea ce s-ar da în plus pentru locurile bugetate ar echivala finanțarea celor 20 de facultăți de Litere de la universitățile de stat din România cu nivelul de finanțare pe care îl au facultățile din domeniile tehnice.
Deocamdată, propunerea care a venit din partea decanilor este la nivel de inițiativă care trebuie să ajungă în dezbatere la care să participe și studenții. O particularitate a acestei inițiative este faptul că vine cumva „împotriva curentului”, pentru că de anul trecut se discută reducerea numărului anilor de studii de la 3 la 2, cel puțin pentru unele specializări. În această situație, problema financiară ar putea deveni un impediment, pentru că statul finanțează cu precădere domeniile cele mai profitabile din sistemul de învățământ universitar, iar profesorii de Limba și Literatura Română sau de limbi străine ar deveni „un lux”, din punctul de vedere al costurilor, dacă se va trece la studii de 4 ani în ciclul de licență.