Instituția asigură publicul că oamenii pot construi în continuare fântâni și pot folosi gratuit apa din ele, fără ca acest lucru să constituie infracțiune.
De unde a pornit valul de dezinformare
Controversa a pornit de la un proiect de lege pus în transparență decizională pe 18 iunie de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, care transpune Directiva (UE) 2024/1203 privind protecția mediului prin dreptul penal. Scopul declarat al legii, potrivit ministrei Mediului, Diana Buzoianu, este înăsprirea sancțiunilor pentru infracțiuni grave de mediu - poluare severă, distrugerea ecosistemelor sau exploatarea ilegală a resurselor naturale.
Imediat după publicarea proiectului, pe Facebook și TikTok au apărut postări virale care denaturau conținutul legii. Europarlamentarul Claudiu Târziu, președintele partidului Acțiunea Conservatoare, a scris pe Facebook că ministra USR ar vrea să „legifereze" până la „zece ani de pușcărie" pentru simplul fapt de a săpa o fântână în curte - o postare care s-a viralizat rapid și a alimentat panica publică.
Ce spune legea
Potrivit ANAR, actualul proiect de lege nu introduce nicio taxă pentru apa folosită de gospodăriile populației și nu modifică drepturile cetățenilor prevăzute de Legea apelor nr. 107/1996. Concret, articolul 9 alineatul (2) din Legea apelor permite folosirea liberă a apelor de suprafață sau subterane pentru băut, adăpatul animalelor, udat, spălat, îmbăiat și alte trebuințe gospodărești - exclusiv pentru necesitățile propriei gospodării -, atât timp cât debitul prelevat nu depășește 0,2 litri pe secundă. Acest prag înseamnă aproximativ 12 litri pe minut, 720 de litri pe oră sau până la 17,28 metri cubi pe zi, în cazul unei funcționări continue - un nivel considerabil peste consumul obișnuit al unei gospodării, potrivit reprezentanților instituției.
De asemenea, conform articolului 81 alineatul (2) din aceeași lege, persoanelor fizice care folosesc apa în aceste condiții nu li se aplică sistemul de contribuții, plăți, tarife și penalități specifice gospodăririi apelor. Ministerul Mediului a confirmat, la rândul său, că legea pusă în transparență nu modifică prevederile actuale privind folosirea gratuită a apei pentru uz gospodăresc.
ANAR precizează că proiectul se adresează faptelor grave împotriva mediului - poluarea severă, distrugerea ecosistemelor sau captările ilegale de apă realizate la scară mare, în scop economic, cu efecte semnificative asupra resurselor de apă sau asupra celorlalți utilizatori. Instituția subliniază că nu poate fi pus semnul egal între folosirea apei dintr-o fântână pentru băut, udatul grădinii sau adăpatul animalelor, pe de o parte, și exploatările ilegale de amploare industrială, pe de altă parte - fântânile fiind prevăzute expres de lege ca fiind o captare legală.
Nu toată lumea e liniștită de aceste clarificări
Deși ministerul și ANAR au respins ferm varianta „fake news" a poveștii, controversa nu s-a stins complet. Deputatul AUR Valeriu Munteanu a atras atenția, tot pe 17 iulie, că proiectul de lege ar depăși, în opinia sa, cerințele stricte ale Directivei europene, extinzând nejustificat răspunderea penală și asupra unor situații nereglementate de legislația UE. Potrivit lui Munteanu, preambulul directivei impune ca o faptă să constituie infracțiune de mediu doar dacă e comisă cu intenție sau, în anumite cazuri, din neglijență gravă - iar el consideră că formularea actuală a proiectului românesc nu respectă suficient de strict această distincție. Rămâne de văzut dacă aceste observații vor genera modificări ale textului legislativ, aflat încă în etapa de transparență decizională.
Administrația Națională „Apele Române" atrage atenția că România se confruntă tot mai frecvent cu perioade de secetă hidrologică, iar administrarea responsabilă a resurselor de apă rămâne o obligație esențială a autorităților. Instituția recomandă cetățenilor să consulte informațiile oficiale publicate de autoritățile competente, inclusiv textele legislative, înainte de a distribui mai departe informații neverificate.