Cererea de strămutare a fost depusă pe 17 decembrie 2015 şi are ca prim termen de soluţionare data de 17 februarie 2016.
Între timp, soţii Iohannis au cerut instanţei supreme ca cererea de strămutare să se judece mai repede, însă magistraţii le-au respins solicitarea.
Potrivit presei locale, Klaus Iohannis reclamă în cererea de strămutare faptul că judecătorii din Braşov nu îndeplinesc condiţia de independenţă şi imparţialitate, ca urmare a presiunii exercitate de mass-media asupra lor, în cei 10 ani cât a durat procesul.
Astfel, în urma articolelor apărute în presă, Carmen şi Klaus Iohannis susţin că pe plan local s-a creat un curent nefavorabil lor, aspect de natură a afecta, cel puţin la nivel de aparenţă, imparţialitatea judecătorilor.
Pe 4 ianuarie, magistraţii Curţii de Apel Braşov au amânat, pentru 25 ianuarie, judecarea contestaţiei în anulare depusă de familia Iohannis, în urma deciziei definitive şi irevocabile a instanţei braşovene din 12 noiembrie 2015, prin care Carmen şi Klaus Iohannis au pierdut un imobil aflat în centrul Sibiului.
Carmen şi Klaus Iohannis au depus o contestaţie în anulare, după ce au pierdut definitiv la Curtea de Apel Braşov un proces privind un imobil din centrul Sibiului.
Pe 16 noiembrie, preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat nemulţumit de sentinţa judecătorească prin care a pierdut o casă în Sibiu, punctând că împreună cu avocaţii săi caută cele mai bune căi de a o contesta.
"Această soluţie, după părerea mea, nu este bună, mă nemulţumeşte şi împreună cu avocaţii mei căutăm cele mai bune căi pentru a contesta această soluţie", a spus Iohannis, într-un interviu difuzat de TVR 1, solicitat să facă precizări cu privire la sentinţa judecătorească prin care a pierdut una dintre casele pe care le are la Sibiu.
La data de 12 noiembrie, Curtea de Apel Braşov a respins un recurs declarat de Klaus şi Carmen Iohannis şi a menţinut decizia Tribunalului Braşov din mai 2014, prin care a fost anulat un contract de vânzare-cumpărare a unui imobil din Sibiu.
Imobilul în cauză a făcut parte din averea soţilor Maria şi Eliseu Ghenea, iar după decesul acestora averea a trecut în anii '70 în proprietatea unei surori a lui Eliseu Ghenea, care însă a decedat fără a avea copii.
Casa de pe strada Nicolae Bălcescu din Sibiu, nr. 29, a trecut în proprietatea statului român, iar în anul 1997 imobilul a fost cumpărat de chiriaşi. În anul 1999, contractele prin care chiriaşii au cumpărat casa au fost anulate în instanţă, la cererea fiului lui Nicolae Baştea, acesta din urmă fiind nepot al soţilor Ghenea. Casa ajunge apoi în proprietatea familiei Iohannis, care a cumpărat partea urmaşilor lui Nicolae Baştea. Foştii chiriaşi au deschis procese în instanţe, pentru anularea contractelor prin care familia Iohannis a intrat în posesia imobilului din Sibiu, contestând calitatea de urmaş de drept al lui Nicolae Baştea.