Celebrul proiect Dracula Park, cel care trebuia să transforme România într-o destinaţie turistică de elită, a ajuns o firmă fantomă de apartament, fără activitate, fără perspective şi cu pierderi de milioane. Nu se ştie cu exactitate nici măcar cine îi mai sunt acţionarii, iar din Dracula au rămas două mărci înregistrate la OSIM. Mii de români şi-au păstrat calitatea de investitori, pentru că ţepuiţi încă nu sunt, din moment ce firma şi-a păstrat domeniul de activitate şi este activă. Banii nu şi-i vor mai recupera, însă, niciodată. Cu toate acestea, fostul ministru Dan Matei Agathon, „naşul” lui Dracula, este convins că proiectul nu a murit: „se va face, mai devreme sau mai târziu”.
Dracula Park SA este azi o firmă cu sediul într-o cameră de la etajul doi al unui imobil de pe Bulevardul Timişoara, din Bucureşti. Singurul număr de telefon disponibil nu este alocat, site-ul nu funcţionează, iar persoana de contact Marius Ionuţ Cristea este de negăsit. Societatea înfiinţată în 2001 are un statut incert, din moment ce site-urile de specialitate nu oferă nicio informaţie despre acţionari, iar ultimele date oficiale, din mai 2017, vorbesc despre o Adunare Generală a Acţionarilor (AGA) reunind un acţionar persoană juridică şi trei acţionari persoane fizice, reprezentând 18,8931% din capitalul social, care aprobă raportul de gestiune al administratorilor pentru 2016.
13.000 de acţionari, persoane fizice şi juridice, deţin acum Dracula Park SA
Consiliul de Administraţie (CA) al Dracula Park SA este alcătuit din Sorin Marica, Dorel Meheş şi Marius Ionuţ Cristea, aceasta fiind componenţa aprobată de AGA în 2015, cu un mandat de patru ani. Teleormăneaul Sorin Marica, unul din administratorii afacerii Dracula Park încă de la începuturi, era ultima dată consilier la Ministerul Transporturilor. În 2014, Marica declara venituri de 27.000 lei ca preşedinte şi director general al Dracula Park SA.
Cifrele unui dezastru anunţat
Dracula Park SA are ca domeniu de activitate bâlciuri şi parcuri de distracţie şi a raportat pentru anul 2017 cifră de afaceri zero, pierderi de 6.410 lei şi datorii de 37.702 lei, cu un singur angajat. Firma a înregistrat în ultimii 10 ani pierderi totale de peste trei milioane de lei. Dracula Park SA are în prezent capitaluri proprii de 3.711.612 lei şi active imobilizate evaluate la 3.571.984 lei, de 20 de ori mai puţin decât în 2003, anul în care proiectul a murit (cvasi)oficial. Tot ce a rămas din proiect sunt două mărci la OSIM: Dracula Park Tour (înregistrată în august 2003, va expira în 2023) şi Dracula Park (înregistrată în august 2001, expiră în 2021).
Dracula moare în draci
În 2003, Guvernul Năstase muta proiectul Dracula Park de la Sighişoara la Snagov, iar în 2004 lua naştere Parc Turistic şi de Agrement Snagov SA, prin care asocierea Dracula Park SA- Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA APPS) urma să edifice parcul pe cele 460 de hectare puse la dispoziţie de stat la Vlăsia. În CA-ul noii structuri se află, printre alţii, şi celebrul rechin imobiliar Bartolomeu Finiş, cel care l-a urmat pe Dracula de la Sighişoara până la Snagov. În 2006, Guvernul Tăriceanu reziliază asocierea, proiectul moare astfel şi la Snagov, iar liberalii propun mutarea parcului la Braşov, idee care, de asemenea, avea să sucombe. Ce nu au reuşit generaţii de vampirologi, au izbutit guvernanţii români: l-au omorât pe Dracula. Şi nu o dată, ci de trei ori.
„Dracula Park se va face, mai devreme sau mai târziu, nu ştiu dacă cu ăştia sau cu alţii”- Dan Matei Agathon, iniţiatorul proiectului Dracula Park
Agathon crede în Dracula: Se va face!
„Ce v-a venit cu Dracula Park?!? Este o societate 100% privată, cu acţionari persoane fizice şi juridice, nu ştiu cine sunt, întrebaţi-i pe ei. Eu am ieşit din povestea asta în 2002, suntem în 2018 acuma...”, a fost reacţia lui Dan Matei Agathon, întrebat fiind de soarta proiectului iniţiat de el în 2001. În forma originală, Dracula Park de la Sighişoara costa 31,5 milioane de dolari, iar cel de la Snagov presupunea costuri de 70 de milioane de euro. Statul a aruncat pe geam milioane de dolari pentru studiile de fezabilitate ale Dracula Park: 1,5 milioane pentru locaţia Sighişoara şi 800.000 pentru Snagov. Între timp, au rămas 13.000 de acţionari din cei 15.000 care au cumpărat în 2001 acţiuni de peste trei milioane de dolari la Dracula Park, convinşi de entuzismul guvernanţilor de atunci. O parte s-au retras, dar peste două milioane de dolari au rămas blocaţi, nimeni nu ştie unde. Un fel de Caritas sau FNI iniţiat de stat.