Sistemul energetic are nevoie rapid de investiţii eficiente şi de adaptarea modelelor de business la noile tendinţe, pentru că, în caz contrar, România riscă să se transforme dintr-un furnizor de securitate energetică într-un importator de securitate. Ţintele europene asumate în acest domeniu sunt extrem de ambiţioase, iar pentru îndeplinirea lor ţara noastră are de făcut eforturi serioase, sub presiunea timpului foarte scurt pe care îl avem la dispoziţie.
Comisia Europeană şi-a stabilit ca obiectiv reducerea cu 50% a emisiilor de dioxid de carbon până în 2030, iar noile orientări pun un accent deosebit pe stocarea energiei, utilizarea hidrogenului etc. La noi însă lucrurile se mişcă într-un alt ritm. „Nu avem încă o strategie energetică aprobată. Nu am stabilit ţintele pentru 2030, deşi mai avem la dispoziţie un termen scurt, unde vrem să ajungem în 2050”, a declarat Corina Popescu, directorul general al grupului Electrica, în cadrul conferinţei PATEC 2019 organizată de Business Energy Review. Pe de altă parte, nici cadrul legislativ nu ajută companiile energetice, iar acesta trebuie modificat rapid, a subliniat aceasta.
Agenda noastră, paralelă cu cea a UE
În timp ce Europa se mişcă, se creionează noi modele de business, se mizează pe inovare şi se investeşte, România a ajuns să-şi numere MW să vadă dacă reuşeşte să traverseze momentele dificile, a atras atenţia Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român de Energie. „Tematicile de la Bruxelles sunt diferite de ce se vorbeşte la noi. Suntem defazaţi de problematicile actuale. Acum, la nivel european, se definesc şi se negociază măsurile care vor afecta şi sistemul nostru energetic. Noi nu reuşim să facem parte mereu din aceste grupuri de negociere”, a afirmat acesta. Ca exemplu a dat situaţia contoarelor inteligente. La nivelul UE sunt înregistrate 290 de milioane de puncte de consum, iar 34% dintre acestea au instalate contoare inteligente. La noi, doar 4,8% din punctele de consum au instalate astfel de contoare.
12% din hidrocentrale, mai vechi de 50 de ani
Compania Hidroelectrica, producătorul cel mai mare de energie din România, şi-a stabilit pentru următorii patru ani un program ambiţios de investiţii în condiţiile în care din cele 208 hidrocentrale pe care le operează 12% au o vechime mai mare de 50 de ani, 49%, între 25 şi 50 de ani şi doar 39% au o vehime mai mică de 20 de ani. Aceste investiţii vor ajuta compania să devină un jucător regional în ceea ce priveşte energia verde, a afirmat, în cadrul conferinţei, Cristian-Nicolae Stoina, membru în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica. De asemenea, pentru viitor, compania doreşte să realizeze mixul energetic şi caută cele mai bune căi pentru a-şi creşte producţia cu ajutorul unor capacităţi ecologice. „Avem nevoie de surse financiare pentru dezvoltare, iar listarea la bursă este cea mai ieftină şi transparentă sursă de finanţare”, a precizat oficialul Hidroelectrica, în contextul în care compania se află în faza pregătirilor pentru listare.
Nu este uşor, în condiţiile actuale, să faci o evaluare a ceea ce mai este eficient. Costurile de abandon al unei capacităţi de producţie cu randament scăzut sunt deosebit de ridicate, având în vedere lucrările de punere în siguranţă a obiectivului şi de aducere a terenului în starea iniţială.
Cristian-Nicolae Stoina
membru al Comitetului de Supraveghere Hidroelectrica