O femeie din București a pierdut aproape 300.000 de lei într-o presupusă înșelătorie cu „protejarea investițiilor". Doi tineri au fost reținuți. Cazul nu e izolat: potrivit datelor oficiale, România se confruntă în acest moment cu cel mai amplu val de fraude telefonice și online din ultimii ani, cu mii de victime și prejudicii de zeci de milioane de lei doar în prima jumătate a anului 2026.
Cum a fost păgubită femeia din București
Doi cetățeni ucraineni au fost reținuți de polițiștii Secției 9 din București, fiind bănuiți de complicitate la înșelăciune și uz de fals. Femeia păgubită, în vârstă de 39 de ani, a depus plângere pe 4 iulie 2026, la Secția 9 Poliție, după ce fusese contactată telefonic în perioada 2-3 iulie.
Apelanții s-au dat drept reprezentanți ai unor instituții și au indus-o în eroare, spunându-i că fondurile sale sunt în pericol. Femeii i s-a prezentat un presupus demers de „protejare a investițiilor", iar apoi i s-a cerut să retragă banii din conturi și să îi depună prin ATM-uri Bitcoin, folosind coduri QR primite chiar de la apelanți.
Convinsă că își salvează economiile, femeia a depus, prin ATM-uri Bitcoin, aproximativ 69.700 de lei. Ulterior, sub pretextul că tranzacțiile nu mai pot fi făcute astfel, ea s-a întâlnit, în seara de 3 iulie, cu un bărbat, într-un parc din Sectorul 2, căruia i-a înmânat, cash, suma de aproximativ 217.000 de lei.
Polițiștii au identificat doi cetățeni ucraineni, de 19 și 20 de ani - unul ar fi preluat banii de la femeie, celălalt ar fi facilitat transportul spre locul faptei. Cei doi au fost depistați pe 16 iulie, cu sprijinul polițiștilor din Prahova, reținuți pentru 24 de ore și urmează să fie prezentați magistraților.
Escrocheriile, un fenomen de amploare națională
Cazul femeii din București se adaugă unui val de fraude similare, care a explodat în România în 2026. Potrivit Directoratului Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC), înșelătoriile telefonice (vishing) se află, pentru prima dată, pe primul loc în topul incidentelor raportate - 42% din toate fraudele semnalate în prima jumătate a anului, urmate de phishing (14%) și fraude prin SMS, tip smishing (13%).
Cifrele privind amploarea fenomenului sunt greu de ignorat: la nivelul structurilor de investigații criminale ale Poliției Române, specializate în infracțiuni informatice, au fost înregistrate aproximativ 15.000 de dosare penale noi doar în primele șase luni din 2026, peste cele 67.000 aflate deja în lucru la începutul anului. La finalul lunii iunie, rămâneau nesoluționate aproximativ 72.000 de dosare - un „stoc" de anchete pe care polițiștii îl descriu drept greu de gestionat, din cauza traseelor internaționale complexe ale banilor și a dificultăților de încadrare juridică a faptelor.
Prejudiciile se măsoară, la rândul lor, în milioane: dacă în tot anul trecut poliția a recuperat 11 milioane de lei din fraude online, în doar primele șase luni din 2026 suma recuperată a ajuns deja la 16 milioane de lei - sumă pe care un reprezentant al Poliției o descrie, totuși, drept „o picătură într-un ocean" din prejudiciul real produs de acest tip de infracțiuni.
Tiparul se repetă aproape zilnic
Rapoartele zilnice ale Poliției arată cât de frecvent apar cazuri similare celui din București. Într-un singur weekend din iunie 2026, poliția a înregistrat mai multe cazuri de fraudă telefonică prin asumarea identității unor instituții publice și financiare, cu un prejudiciu total de peste 600.000 de lei, în timp ce vigilența cetățenilor a dejucat 226 de tentative de escrocherie. Într-o altă perioadă de doar 24 de ore, au fost înregistrate 15 sesizări de fraude telefonice, cu pierderi de peste un milion de lei, iar victimele erau convinse fie să contracteze credite bancare pentru a trimite bani infractorilor, fie să predea sume în numerar unor „curieri" trimiși să le ridice.
Tiparul folosit de escroci rămâne, în esență, același, indiferent de caz: victima e convinsă că economiile îi sunt în pericol și că trebuie să predea urgent bani sau bunuri, pentru „verificare", „securizare" sau, ca în cazul din București, „protejare". Reprezentanții DNSC atrag atenția că metodele nu sunt neapărat noi, dar tehnologia folosită de infractori a evoluat semnificativ, inclusiv prin instrumente de inteligență artificială, iar tehnicile de inginerie socială devin tot mai sofisticate.
De ce contează rapiditatea sesizării
Un detaliu esențial reiese constant din cazuistica recentă: viteza cu care victima sesizează poliția face diferența dintre recuperarea banilor și pierderea lor definitivă. Într-un caz raportat abia după 25 de zile de la comiterea infracțiunii, șansele de recuperare a prejudiciului au scăzut considerabil. În schimb, într-un alt caz, apelul imediat la poliție a permis prevenirea unei pierderi de peste 158.000 de lei, banii fiind blocați înainte ca escrocii să apuce să-i retragă.