Tentative de suicid, agresivitate și un grad ridicat de anxietate - acestea sunt consecințele dramatice ale pandemiei asupra copiilor, avertizează Organizația Salvați Copiii. Medicii atrag atenția autorităților că trebuie să ia măsuri „acum, nu mai târziu”. O soluție, care ar putea fi implementată rapid, este triajul psihologic, printr-un chestionar, la orice prezentarea la medic a copiilor și adolescenților, pentru a-i putea identifica pe cei care au dezvoltat anxietate și depresie. „Unul dintre primele semne ale unui dezechilibru emoțional sever este modificarea ponderală”, spune medicul pediatru Mihai Craiu, care le recomandă părinților să își pună copiii pe cântar, pentru a descoperi eventuale suferințe emoționale.
Un copil de 12 ani, umilit și agresat de colegi, s-a aruncat de la etaj pentru că nu mai suporta bullying-ul. O fată de 15 ani, cu nevoi speciale, a fost agresată și batjocorită de două colege, în timp ce alți doi adolescenți au filmat scenele și s-au amuzat. Două adolescente s-au bătut crunt, în curtea unei școli din cartierul bucureștean Rahova. Sunt știri cu agresiuni între copii, doar din ultimele trei zile.
Acestea sunt consecințe dramatice ale pandemiei: tentative de suicid, agresivitate și anxietate ale copiilor, spun reprezentanții Organizației Salvați Copiii, care a lansat zilele trecute un studiu care arată că un copil din trei s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional. Procentul a crescut la peste 50% în cazul adolescenților, mergând până la consecințe extrem de grave, precum tentativele de suicid.
Tentativele de suicid, în creștere din noiembrie
Medicul Mihai Gafencu, pediatru și profesor la UMF „Victor Babeș” Timișoara, spune că problemele psihoemoționale grave ale minorilor au început să devină foarte vizibile în toamna anului trecut.
„Până prin luna noiembrie, nu am avut foarte multe cazuri de tentative de suicid. În schimb, colegii de la neuro-psihiatrie infantilă au raportat cazuri constant prezente, lucru pe care îl ilustrează și statisticile prezentate de noi”, a spus medicul pediatru, adăugând că tentativa de suicid este extrema prezentării unui copil cu anxietăți.
Un nou tip de stres
„Și noi, adulții, care am lucrat în perioada asta sub un nou tip de stres, cu care nu eram deloc familiarizați – inclusiv cel adus de mijloacele de protecție – a determinat comportamentul nostru să se schimbe. Nu ne-am dat seama unii dintre noi! Și aici fac legătura cu numărul crescut de prezențe în serviciul de Urgențe, în ultimele două luni, ale unor cazuri cu tentativă de suicid - intoxicații voluntare, le numim noi, în scop suicid sau parasuicidal. Destul de frecvente sunt la fetițele adolescente: am în fiecare săptămână minimum cinci-șase cazuri care trebuie și internate. Ceea ce arată că un echilibru fragil în familie, în situația pandemică prin care am trecut, a lăsat urme”, a explicat pediatrul, ieri, în cadrul dezbaterii „Tulburări psiho-emoționale la copii în contextul pandemiei”.
Medicii cer luarea unor măsuri urgente
Medicul subliniază că Ministerul Educației trebuie să iasă pasivitate și să ia măsuri acum pentru acești copiii.
„Nu este suficient să constatăm că nu avem psihologi! Trebuie să se facă activ ceva – acum, și nu mai târziu – pentru a reuși să suplinim această deficiență cronicizată. Psihologi există, soluții vor exista, iar dacă, cumva, credem că trebuie să așteptăm generația de psihologi de pe băncile facultății... Putem găsi soluții și prin a contracta servicii de psihologie cu psihologii existenți”, arată dr. Gafencu.
Medicii subliniază că serviciile psihologice trebuie diversificate și asigurate cu continuitate pentru copii. Mai mult, spun specialiștii, autoritățile ar trebui să asigure desfășurarea cursurilor în condiții de siguranță și să nu se mai grăbească să închidă mai întâi unitățile de învățământ, în eventualitatea unei noi creșteri a numărului de cazuri de COVID, deoarece „este o necesitate” prezența fizică a copiilor la școală și în spații deschise, în grupuri de suport.
„Copilul este o ființă gregară, așa cum este bine să rămânem cu toții, și nu izolați, fiecare în fața calculatorului”, precizează prof. dr. Mihai Gafencu.
Chestionar psihologic la camera de gardă
Creșterea alarmantă a cazurilor de depresie severă și tentativă de suicid este un fenomen care se întâmplă la nivel global, spune și medicul pediatru Mihai Craiu, care consideră că ar fi necesar un chestionar de triaj pentru identificarea anxietății și depresiei, atunci când copiii ajung cu diferite probleme la camera de gardă.
„Cred că este necesar să fie anexat fișelor de prezentare la urgență un mic chestionar de triaj pentru a identifica copiii care au elemente de anxietate și depresie. Pentru că cei mai mulți din acești copii emit tot felul de semnale disperate pe care noi adulții nu le percepem. Nu trebuie să înceapă neapărat cu lipsa de la școală sau rezultate școlare proaste ca să ne dăm seama că este ceva în neregulă cu copilul. Lucrurile par un pic scăpate din mână, pentru că și noi, adulții, suntem mai triști”, a declarat dr. Craiu.
Variațiile de greutate ascund probleme emoționale
Pediatrul i-a sfătuit pe părinți să își cântărească copiii, întrucât variațiile de greutate, fie că este vorba de kilograme în plus sau în minus, pot ascunde probleme emoționale grave.
„Unul din lucrurile care chiar poate fi făcut, și noi, la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului, am dezvoltat o astfel de platformă educațională, ar fi să se uite la copil, să îl pună pe cântar. Unul dintre primele semne ale unui dezechilibru emoțional sever este modificarea ponderală. Cred că sedentarismul, statul în fața ecranelor, lipsa orelor de sport, mâncatul compulsiv datorat anxietății ar putea fi sesizate și de părinți. Aș recomanda părinților care au copii care au suferit variații semnificative de greutate în acest an, în plus sau în minus, să se adreseze specialistului: medicului de familie și, ulterior, specialistului, dacă este necesar. Uneori, variațiile acestea de greutate ascund sub ele suferințe importante ale sufletului”, a spus dr. Mihai Craiu, medic primar în cadrul Institutului Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu” din București.
Copiii au nevoie de disponibilitatea și acceptare necondiționată din partea părinților, de suport emoțional și de validarea avalanșei de emoții prin care au trecut și încă trec împreună. Pe de altă parte, și părinții au nevoie de timp de calitate pentru a-și reface resursele și a face față stresului. Atunci când se simt epuizați, trebuie să apeleze la ajutor de specialitate (medic de familie, psiholog) sau la sprijin din partea familiei extinse, recomandă „Salvați Copiii”.