Guvernul PSD-ALDE promite că va introduce un impozit diferențiat anual pe venitul global, cuprins între 0%, la 10%, în funcţie de venit. Asta înseamnă că impozitul pe venit va scădea de la 16%, cât este în prezent, la maximum 10%, dar românii vor fi nevoiţi să-şi declare toate veniturile. Fiecare familie (gospodărie) va fi arondată unui consultant fiscal care va completa declaraţia de venit global în numele familiei respective şi care va lua în calcul toate veniturile obţinute de membrii aceştia şi toate taxele pe care le plătesc, inclusiv pe proprietate. Aceste măsuri sunt cuprinse în Programul de guvernare 2017-2020 votat ieri în Parlament. Documentul mai prevede şi reducerea numărului de taxe şi impozite la 50.
Declaraţia pe venitul global va avea ca bază de plecare declarația de patrimoniu, care va cuprinde toate bunurile de care dispune familia respectivă pentru care trebuie să achite anumite impozite. Arondarea populației la consultanții fiscali, precum și funcționarea acestora se vor face prin Hotărâre de Guvern în urma dezbaterilor publice. Pe lângă rolul de a completa și depune declarațiile de mai sus, consultantul fiscal va prelua și sarcina de a plăti toate taxele și impozitele datorate de către persoanele fizice aflate în portofoliu său, către administrațiile și instituțiile publice centrale și locale. Selectarea și pregătirea celor care doresc să devină coonsultanți fiscali se va face etapizat, până cel târziu la 1 decembrie 2018, atunci când, pe modelul din SUA, fiecare român va beneficia de suportul unui astfel de consultant.
Reduceri de taxe şi impozite
Numărul taxelor în România nu va fi mai mare de 50, se mai spune în programul de guvernare. În plus, Guvernul va modifica şi cota TVA, de la 20% la 18%, începând cu 1 ianuarie 2018. Astfel, vom avea a doua cea mai redusă cotă din UE, după Luxemburg, cu 17%. Mai mult, Guvernul vrea să extindă cota 0% de TVA pentru vânzarea de locuințe, publicitate şi pentru inputuri în agricultură, începând cu 1 martie 2017. Executivul mai promite şi să corecteze, începând cu 2018, legislația prin care accizele sunt calculate la un curs al euro care nu corespunde cu realitatea.
Codul economic al României
Toate legile care vizează domeniul economic vor fi adunate într-un pachet legislativ unitar ce va fi pus gratuit la dispoziția tuturor agenților economici și persoanelor fizice care desfășoară activități independente. Acest pachet legislativ va purta numele “Codul Economic al României” și va conține Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Legea de Înființare a Societăților Comerciale, Legea Evaziunii Fiscale și toate celelalte legi cu caracter economic. Codul Economic al României va fi pus în dezbatere publică în primul trimestru al anului 2017 şi va fi aprobat cel târziu la 1 iulie 2017.
Fond de investiţii cu firmele statului
Pornind de la experiența unor state precum Norvegia, Franța, Italia sau Polonia, Executivul vrea să înfiinţeze un Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI). Acesta va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, iar valoarea acestuia va depăși 10 miliarde de euro. Fondul va folosi veniturile din dividende ale acestor companii, precum veniturile provenite din emisiuni de obligațiuni sau din vânzarea de active neperformante precum case de odihnă sau hoteluri. Aceşti bani vor fi folosiţi pentru a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susțină economic singure sau împreună cu alte fonduri de investiții sau investitori privați.
“Estimăm că 10 miliarde de euro vor intra în economia României în următorii patru ani prin FSDI. Fondul va duce, printre altele, la apariția a numeroase fabrici în agricultură și industrie”, se arată în programul de guvernare.
O parte din banii care vor intra în economie de la fondul de investiţii vor fi utilizaţi pentru capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Șantierul Naval Constanța, C.E.C., Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-și poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziționeze noi capacități: flotă de avioane, de nave, de garnituri de tren
Cele mai mari investiții ale FSDI în următorii patru ani se vor realiza în Sănătate, prin construcția unui spital republican și a 8 spitale regionale. Valoarea totală finanțată din FSDI este estimată la 3,5 miliarde de euro.
Patru autostrăzi în parteneriat public-privat
Alte trei miliarde de euro din banii de la Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții vor viza construcția de autostrăzi și căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020. “FSDI împreună cu alte bănci internaționale, BEI, BERD și Banca Mondială, care și-au exprimat deja interesul în discuțiile pe care le-am avut, va construi în parteneriat public-privat autostrăzi pe care le va deține pentru o perioadă de 30 ani și care vor fi cedate înapoi statului român, pe măsură ce bugetul de stat va avea disponibilități pentru a le răscumpăra”, se arată în Programul de guvernare. Acesta mai menţionează că proiectele principale asupra cărora finanțatorii și-au arătat interesul sunt acelea care se susțin economic. Sunt cinci autostrăzi care respectă aceste criterii, dintre care una, Pitești-Craiova, este prevăzută a se finaliza pe fonduri europene până în anul 2021.
Dacă nu vor fi finanţate de la buget, patru autostrăzi vor fi lansate prin parteneriat public-privat: o autostradă care să străbată munții între Transilvania și Moldova (Târgu Mureș - Iași), o a 2-a autostradă prin sudul României, care să unească Transilvania cu Oltenia și Țara Românească (Timișoara - București), a 3-a, care să străbată munții de pe Valea Prahovei (Comarnic - Brașov) și o a 4-a care să unească Moldova cu Țara Românească (Iași - Bucureşti).
În ceea ce privește calea ferată rapidă, finanțarea prioritară se va face pentru refacerea căii ferate și modernizarea acesteia, astfel încât să avem în România trenuri care circulă cu viteze de peste 100 km/h, din direcția Vest - București, Chișinău - Iași - București, București - Constanța, București - Brașov.
Noi locuri de muncă
Programul prevede crearea a 850.000 de noi locuri de muncă cu normă întreagă. “Mizăm pe 50.000 de noi locuri de muncă în construcții, şi ca urmare a propunerii noastre de eliminare a TVA-ului pentru vânzarea de locuințe și a impozitului pe transferul proprietății cu valoare mai mică de 100.000 de euro”, se arată în documentul citat. Alte 30.000-40.000 de noi locuri de muncă vor apărea în industria IT pentru care Guvernul propune extinderea neimpozitării veniturilor IT-știlor cu studii superioare și pentru cei cu studii medii. Alte 50.000 de noi locuri de muncă vor fi create în domeniul Sănătate, prin cele nouă mari spitale construite până în 2020, dar și prin deblocarea tuturor posturilor de medici din toată țara și scoaterea lor la concurs până cel târziu în primăvara anului 2017.
Cum cresc salariile şi pensiile
Salariul minim va crește cel puțin o dată pe an, așa cum se întâmplă în toate țările dezvoltate din Europa: Franța, Germania sau Italia. Ținta pentru 2020, finalul de mandat al noului Guvern, o reprezintă depășirea pragului de 40% pentru plata muncii din total producție. În Europa, media este de 50% - 50%. Nivelul salariului minim brut în România, în următorii patru ani, va fi de 1.450 lei în 2017, 1.550 lei în 2018, 1.650 lei în 2019 și 1.750 lei în 2020. Începând cu 2018, ca urmare a modificării bazei de calcul a salariului brut, 1.550 va fi echivalent cu 1.900 de lei, 1.650 va fi echivalent cu 2.025 de lei, iar 1.750 cu 2.150 de lei. Şi punctul de pensie va crește în următorii patru ani, astfel: la 1 iulie 2017 punctul de pensie va fi 1.000 lei, la 1 iulie 2018 punctul de pensie va fi 1.100 lei, la 1 aprilie 2019 punctul de pensie va fi 1.265 lei, la 1 aprilie 2020 punctul de pensie va fi 1.400 lei și la 1 octombrie 2020 punctul de pensie va fi 1.775 lei.
Fonduri europene, 92 miliarde de lei
“Prin simplificarea formularelor și a documentelor ce trebuie depuse pentru accesarea fondurilor europene, precum și prin reducerea timpilor de așteptare pentru aflarea rezultatului, până la o săptămână sau chiar o zi în unele cazuri, ne propunem ca, în viitoarea guvernare, să atragem peste 72,5% din fondurile disponibile pentru perioada 2014-2023. Diferența până la 100% va fi absorbită în perioada 2021-2023”, se arată în Programul de guvernare. Atingerea acestui procent, asemănător cu cel realizat în guvernarea trecută, va însemna că peste 92 miliarde de lei vor intra în economia României prin investiții, în următorii patru ani, din fonduri europene.