Jurnalul.ro Ştiri Politică Fierbe scena politică. Ce scenarii pun la cale liberalii, în cazul în care îl vor pierde pe Florin Cîțu ca premier

Fierbe scena politică. Ce scenarii pun la cale liberalii, în cazul în care îl vor pierde pe Florin Cîțu ca premier

de Ion Alexandru    |   

Pentru prima dată de la declanșarea crizei politice, liberalii iau în calcul varianta ca Florin Cîțu să nu mai poată rămâne premier, după ce va expira termenul de 45 de zile până la care Guvernul trebuie să ceară vot în Parlament, pentru numirea miniștrilor pe posturile lăsate libere de USR-PLUS. În paralel, PNL încearcă să blocheze orice tentativă de supunere la vot a moțiunii de cenzură depusă de USR-PLUS și AUR, până după congresul liberalilor. Înlocuirea lui Florin Cîțu de la Palatul Victoria ar conduce, automat, conform planului care se discută acum în Aleea Modrogan, și la demiterea Ancăi Dragu de la conducerea Senatului, a doua funcție în stat fiind pregătită pentru… Florin Cîțu. Există și varianta ca PNL să preia oricum șefia Senatului, pentru Alina Gorghiu, dacă premierul rămâne în funcție. În acest timp, PSD, prin vocea președintelui Consiliului Național, dă semnale că nu este în beneficiul Opoziției să dărâme, în acest moment, Guvernul Cîțu, deoarece actualul premier este „cel mai bun agent electoral al PSD”. În aceste zile, sunt puse pe masă toate scenariile politice posibile.

 

Soarta moțiunii de cenzură inițiată de USR-PLUS, împreună cu AUR, se află sub semnul întrebării, cel puțin în ceea ce privește momentul în care ea va fi supusă la vot, dacă nu și cu privire la rezultatul acestui prezumtiv vot. Însă nici soarta lui Florin Cîțu, în calitate de premier, nu este suficient de sigură, având în vedere că, la data de 23 octombrie, expiră interimatele la ministerele părăsite, prin demisie, de cei de la USR-PLUS, astfel încât premierul trebuie să ceară un nou vot de încredere în Parlament, pentru a putea numi înlocuitori plini. Dacă Florin Cîțu nu reușește să strângă toate cele 234 de voturi necesare, guvernul pică.

Surse politice au precizat că, în această perioadă, PNL evaluează toate aceste scenarii, făcându-se toate eforturile însă ca oricare dintre variante va fi pusă în mișcare, ea să aibă loc abia după data de 25 septembrie 2021, când are loc congresul Partidului Național Liberal. Moțiunea de cenzură a intrat în circuitul Curții Constituționale, instanța urmând ca, mâine, să primească de la Guvern și de la Parlament – ca părți ale conflictului juridic de natură constituțională invocat de Executiv – punctele de vedere. Abia apoi urmează să dea un termen de dezbateri pentru pronunțarea unei decizii.

Teoretic, în legătură cu acest conflict juridic de natură constituțională există, de asemenea, doar două posibilități. Fie CCR respinge acțiunea Guvernului, iar moțiunea USR-PLUS și AUR se consideră a fi fost depusă legal, urmând să parcurgă procedurile de vot în termen de trei zile, fie admite existența acestui conflict juridic, iar moțiunea nu poate fi supusă dezbaterilor, așa cum speră Florin Cîțu. Dacă moțiunea ajunge la vot, teoretic există șanse să treacă, deoarece PSD, prin vocea mai multor lideri, a dat asigurări că va vota orice moțiune de cenzură care să conducă la demiterea Guvernului Cîțu.

Variante de guvernare post-alegeri interne

 

În varianta în care moțiunea nu ajunge la vot sau, dacă ajunge, pică, atunci Florin Cîțu reintră în scenariul guvernului minoritar, care are cinci miniștri demisionari, interimatele urmând să înceteze în 45 de zile. Și în acest caz, va fi nevoit să ceară votul Parlamentului, așa cum am arătat mai sus.

De altfel, în data de 2 octombrie, are loc și congresul USR-PLUS, congres care va creiona modul în care PNL, cu Florin Cîțu la conducerea partidului, va negocia în continuare revenirea progresiștilor la Palatul Victoria. Însă liberalii iau în calcul foarte serios și ipoteza în care USR-PLUS, indiferent dacă îl va avea președinte pe Dan Barna, pe Dacian Cioloș sau, de ce nu?, pe Irineu Darău, nu va ceda cerinței de a continua să facă parte din coaliția de guvernare doar cu un alt premier, în afară de Florin Cîțu.

În această situație, PNL va avea, din nou, de ales între mai multe variante. Prima ar fi să încerce să conducă România cu un guvern minoritar PNL-UDMR, cu susținere parlamentară din partea PSD. A doua variantă ar fi să încerce cooptarea PSD la guvernare, însă acest plan ar intra în conflict flagrant cu ultima rezoluție votată în partid, anume aceea a interzicerii oricărei formule de colaborare guvernamentală cu social-democrații. Pe de altă parte, PSD, care, în această perioadă, pare să îngreuneze eforturile USR-PLUS și AUR de a supune la vot moțiunea de cenzură, susține că nu va intra la guvernare decât dacă premierul va fi din partea formațiunii conduse de Marcel Ciolacu. Iar o altă piedică ar putea fi chiar președintele României, Klaus Iohannis, care a jurat că nu va mai desemna un premier de la PSD.

 

Generalul Nicolae Ciucă sau ministrul Lucian Bode, pe lista scurtă

 

Astfel încât se ia în calcul, la nivel de discuții, inclusiv cedarea PNL în fața celor de la USR-PLUS și, ca ultim gest de clemență, să accepte înlocuirea lui Florin Cîțu de la conducerea Executivului. Acest pas ar conduce automat la revenirea USR-PLUS în Guvern. Probabil, cu mai puține portofolii ministeriale decât atunci când a plecat, așa cum deja a amenințat prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan.

Toți comunicatorii progresiștilor au susținut că vor guverna alături de PNL și UDMR, sub un premier liberal, altul decât Florin Cîțu. Unul dintre cei care speră să preia șefia Guvernului este actualul lider PNL, Ludovic Orban. Cu șanse infime de reușită, mai ales dacă, pe 25 septembrie, va fi înlăturat de la conducerea partidului. Un al doilea posibil nume de premier de la PNL este al actualului ministru al Apărării, Nicolae Ciucă, un apropiat al președintelui Klaus Iohannis. Pentru reamintire, menționăm că generalul Ciucă s-a mai aflat pe lista scurtă pentru șefia Guvernului, chiar în campania electorală pentru alegerile parlamentare de anul trecut, după ce Ludovic Orban a demisionat de la Palatul Victoria. Atunci, PNL s-ar fi opus, întrucât Ciucă era proaspăt membru intrat în partid.

O a treia variantă de premier luată în calcul este actualul ministru al Internelor și interimar la Justiție, Lucian Bode. Acesta candidează, la congresul din 25 septembrie, pentru funcția de prim-vicepreședinte al PNL pentru zona Ardealului. El beneficiază, teoretic de cele mai importante filiale care îi susțin, la aceste alegeri, moțiunea lui Florin Cîțu.

Demiterea Ancăi Dragu de la șefia Senatului. Funcția, pregătită pentru Alina Gorghiu sau, în caz de „necaz”, pentru Cîțu

 

Posibilitatea ca Florin Cîțu să nu mai fie premier, luată în calcul foarte serios de PNL în această perioadă, se suprapune unui alt palier care se joacă politic. Liberalii se pregătesc să-l înlocuiască pe Ludovic Orban de la conducerea Camerei Deputaților. Iar sub pretextul ieșirii USR-PLUS din arcul guvernamental, dar mai ales al evenimentelor de la mijlocul săptămânii trecute, când deputatul Călin Roman a fost izgonit de la tribuna Parlamentului, în timp ce încerca să conducă ședința de plen reunit, s-a pus pe tapet și înlocuirea Ancăi Dragu de la conducerea Senatului.

Surse politice dezvăluie că, dacă Florin Cîțu va pierde șefia Executivului, partidul vrea să-i pregătească viitorului său lider cea de-a doua funcție în stat. De altfel, șefia Senatului este vânată de PNL, indiferent de scenariu. Dacă Florin Cîțu rămâne premier, atunci Anca Dragu ar urma să fie înlocuită cu Alina Gorghiu. Iar aceasta din urmă a demarat deja primele acțiuni în acest sens.

Astfel, în calitate de vicepreședinte al Camerei superioare a Parlamentului, Alina Gorghiu a redactat un document, pe care l-a înaintat Birourilor Permanente Reunite, în care solicită grupurilor parlamentare delimitarea de AUR, după modul în care parlamentarii partidului s-au manifestat în ultima ședință din Parlament în care a fost citită moțiunea de cenzură. Iar, la final, cere Birourilor Permanente Reunite să decidă cine a încălcat regulamentul în momentul în care Anca Dragu a preluat conducerea ședinței, după ce Florin Roman declarase ședința închisă, de ce Anca Dragu a continuat să prezideze ședința, pentru că, în opinia susținătorilor lui Florin Cîțu din PNL, Anca Dragu a procedat într-un mod abuziv.

Demersul are nevoie de sprijinul USR-PLUS. Ce e dispus PNL să dea la schimb

 

Dacă răspunsul va fi că Anca Dragu a încălcat regulamentul, acesta poate fi primul pas spre debarcarea ei de la conducerea Senatului. Problema cu care se confruntă însă cei de la PNL este că președintele unei Camere poate fi revocat din funcție, pentru încălcarea Constituției sau a regulamentelor, la propunerea grupului parlamentar care a făcut și propunerea de numire a respectivului președinte. Mai exact, a grupului parlamentar USR-PLUS din Senat. Iar revocarea se face prin vot, de către jumătate plus unu din numărul senatorilor.

Senatul are cinci grupuri parlamentare și un parlamentar neafiliat, totalizând 136 de senatori. Pentru revocarea președintelui, este nevoie de 69 de voturi. Tot atâtea voturi sunt necesare și pentru alegerea unui alt președinte. PNL numără 41 de aleși, iar împreună cu UDMR are 50 de parlamentari. Fără sprijin de la USR-PLUS (este clar că PSD nu va vota așa ceva, social-democrații având 47 de senatori), mișcarea ar fi imposibilă.

În baza protocolului Coaliției, este foarte posibil ca, pentru a-i asigura lui Florin Cîțu șefia Senatului, în cazul unei debarcări a acestuia de la Palatul Victoria, liberalii să le dea celor de la USR-PLUS, la schimb, șefia Camerei Deputaților. Acesta poate reprezenta un argument în plus pentru revenirea progresiștilor la guvernare. Cu un amendament. Tot pe surse, aflăm că PNL nu-i mai dorește într-un viitor guvern pe Vlad Voiculescu și pe Stelian Ion.

Al doilea om din PSD aruncă bomba: N-ar trebui să voteze moțiunea de cenzură

 

În tot acest păienjeniș de planuri, scenarii și strategii, toți ochii sunt ațintiți asupra Opoziției. Mai exact, asupra PSD, care poate înclina, prin voturile pe care le deține în Parlament, balanța în oricare direcție dorește. Ei, bine, de la debutul acestei crize politice, PSD și-a schimbat de mai multe ori, uneori de mai multe ori pe zi, strategia.

Inițial, PSD a anunțat că depune moțiune de cenzură. Apoi, a anunțat că depune moțiune de cenzură numai dacă strânge 134 de semnături. După care a anunțat că nu semnează moțiunea celor de la USR-PLUS și AUR, dar că o vor vota. Apoi, au boicotat patru ședințe ale Birourilor Permanente Reunite, în care trebuia prezentată moțiunea. Abia la a cincea încercare, PSD a fost prezent, însă a votat pentru dezbaterea moțiunii, abia după ce CCR se va pronunța asupra conflictului juridic de natură constituțională invocat de Guvern.

Vasile Dîncu, președintele Consiliului Național al PSD, vine însă cu o variantă care riscă să dea peste cap și mai mult lucrurile. În cadrul unui interviu, Dîncu a declarat că PSD nu are niciun interes să-l dea jos pe premierul Florin Cîțu și să „ușureze” sarcina USR-PLUS. „De ce să-l dăm noi jos pe Cîțu? Să le facem proiectul celor de la USR-PLUS, să ajutăm la revenirea proiectului guvernamental USR-PLUS – PNL? De ce să fie folosit PSD ca ciocan cu care unii își dau altora în cap? Dacă noi ne-am grăbi să votăm cum vor ei în privința moțiunii de cenzură, ar însemna să-i ajutăm să revină în formula care le convine lor. Adică ne cer nouă să le facem proiectul guvernamental, de ce să le facă PSD calculele? Vă spun sincer, Cîțu este pentru PSD un foarte bun agent electoral. El oricum e terminat. Fie că ajunge președintele PNL, fie că nu ajunge, nu-l va mai vota nimeni. Sunt calcule strategice pentru PSD și ei ne dau muniția”, a conchis social-democratul.

 

Șefii Parlamentului, în dificultate cu privire la plenul de azi

 

La ora închiderii ediției, șefii celor două Camere ale Parlamentului, Anca Dragu și Ludovic Orban urmau să decidă care va fi planul de acțiune pentru ziua de astăzi. Asta, deoarece cei de la USR-PLUS și AUR doreau să impună convocarea unui plen reunit, în vederea dezbaterii și votului moțiunii de cenzură. Conform surselor parlamentare, există două variante de lucru. Fie se respectă decizia Birourilor Permanente Reunite de săptămâna trecută, așteptându-se, mai întâi, decizia CCR, fie se merge mai departe cu această moțiune.

În acest ultim caz, sunt, de asemenea, două scenarii discutate, ieri, între cei doi șefi ai Parlamentului. Primul constă în convocarea, pentru astăzi, a unei noi ședințe a Birourilor Permanente Reunite, în ideea introducerii pe ordinea de zi a propunerii convocării plenului reunit, în vederea dezbaterii și votării moțiunii. Al doilea constă în convocarea acestei ședințe de plen chiar prin decizie a președintelui Camerei Deputaților, Ludovic Orban. Cei doi nu luaseră încă o decizie, până la închiderea ediției.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri