Prin acest demers, PATRES se aliază unui număr mare de operatori din sectorul regenerabilelor care sunt deja în litigii cu statul, fiind grav afectați de prevederi legale care se aplică retroactiv. Cererea de intervenție transmisă de organizația patronală către Tribunalul București, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, vizează practica organelor fiscale de aplicare retroactivă a legii, lucru care afectează toți producătorii de energie electrică, în special pe cei de energie din surse regenerabile, care au obligația de plată suplimentară a contribuției la Fondul de Tranziție Energetică.
Conform OUG 27/2022, în perioada 1 aprilie 2022 - 31 martie 2023, producătorii de energie electrică, cu excepția celor care au pus în funcțiune capacități de producere după data intrării în vigoare a actului normativ, adică 22 martie 2022, au obligația să plătească, lunar, la bugetul de stat, impozitul în cotă de 80% din venitul suplimentar realizat din vânzarea energiei electrice. De la 1 septembrie 2022 a intrat în vigoare OUG 119/2022 ce modifică și completează OUG 27/2022, prin care s-a instituit obligativitatea producătorilor de energie electrică de plată a unei contribuții la Fondul de Tranziție Energetică în cuantum de 100%. Ulterior, în decembrie 2022, Legea 357/2022, prin care au fost aprobate OUG 119/2022 și OUG 27/2022, a venit cu o nouă modificare în ceea ce privește modalitatea de calcul a contribuției la Fondul de Tranziție Energetică. Astfel, s-a schimbat definiția cheltuielilor lunare luate în considerare, în sensul limitării cheltuielilor cu dezechilibrele la maximum 5% din valoarea energiei electrice cu livrare fizică din producție proprie și eliminarea cheltuielilor cu profilarea (profilarea reprezintă achiziția de energie necesară pentru respectarea cantității contractate atunci când centrala nu produce).
„După o serie de demersuri către autorități, fără sorți de izbândă, am considerat că este necesară inițierea unor acțiuni în justiție. Prin cererea de intervenție transmisă către Tribunalul București, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, sprijinim poziția unor companii membre, în dosare existente pe rol. Cererea de chemare în judecată este întemeiată, scopul PATRES fiind să promoveze, să susțină, să apere și să reprezinte interesele producătorilor de energie din surse regenerabile, precum și asigurarea unui mediu de afaceri sănătos în acest domeniu de activitate și sprijinirea dezvoltării acestuia. Între alte obiective, patronatul nostru reprezintă interesele economice și juridice ale producătorilor, membri ai PATRES”.
Viorel Lefter, președinte PATRES.
ANAF impozitează retroactiv după o formulă care nu exista
Aceste limitări nu existau anterior, spun reprezentanții PATRES, și ele intrat în vigoare la data de 16 decembrie 2022. „Ulterior acestei date, în urma unor controale fiscale meticulos realizate, autoritățile fiscale au impus în sarcina producătorilor o obligație de plată suplimentară a contribuției pentru perioada septembrie - decembrie 2022, aplicând însă formula de calcul aprobată abia în data de 16 decembrie prin legea 357”, acuză PATRES.
„Subliniem faptul că în situația prezentată, de aplicare retroactivă a legii, sunt afectați toți producătorii de energie electrică, nu numai cei din sectorul regenerabilelor. Impactul este însă unul major la producătorii de E-SRE (producătorii de energie din surse regenerabile - n. red.) pentru că în cazul acestora dezechilibrele și cheltuielile cu profilarea sunt mari. Ca urmare, s-a declanșat un val de procese ale investitorilor din sectorul regenerabilelor împotriva statului și, la unison cu aceștia, PATRES apelează în instanță pentru a apăra interesele membrilor săi. România militează pentru energia verde și, în acest context, este de neînțeles de ce autoritățile statului aleg să acționeze din nou, în mod abuziv, împotriva unui sector care ar trebui să aibă în acest moment cea mai bună dezvoltare în linie cu restul statelor Europene”, spune Martin Moise, prim-vicepreședinte PATRES.
În contextul în care producătorii de energie electrică, în speță producătorii de energie din surse regenerabile, au fost puși în situația în care au fost obligați să achite anumite obligații fiscale, nu se poate pretinde de la acești producători ca printr-un nou act normativ, ce intră în vigoare ulterior, să fie obligați la plata acelorași obligații într-un cuantum majorat, pentru perioada de dinainte de intrarea în vigoare a prevederii care reglementează noua formulă de calcul a contribuției, semnalează PATRES în cererea de intervenție, care arată că decizia de impunere este nelegală și pentru că încalcă principiul neretroactivității legii.
În goana după bani, Guvernul ignoră Constituția
Conform art. 15 din Constituția României, se reglementează principiul neretroactivității legii, după cum urmează: „Legea dispune numai pentru viitor”, iar Constituția prevalează în fața oricărei legi/act normativ și, cu atât mai mult, autoritățile statului, inclusiv funcționarii ANAF și cei ai Ministerului de Finanțe, care pun în aplicare legile, au obligația să respecte prevederile acestora. Mai mult, aplicarea retroactivă a noii formule de calcul a contribuției contravine prevederilor legale în materie fiscală, fiind interzis ca o obligație fiscală, de orice natură, să fie stabilită cu titlu retroactiv, inclusiv cu privire la limitarea eventualelor cheltuieli deductibile efectuate în exercitarea activității (art 4, Codul Fiscal), arată producătorii de energie regenerabilă. PATRES precizează, în cererea de intervenție către Tribunalul București, că decizia de impunere prin care s-au stabilit obligații fiscale suplimentare în sarcina producătorilor de energie electrică prin aplicarea retroactivă a prevederilor legale introduse prin Legea 357 este nelegală și cauzează prejudicii grave producătorilor.
Se cere anularea deciziilor de impunere
Prin demersul său, PATRES cere acum instanței să dispună anularea deciziilor de impunere și a actelor ce au stat la baza emiterii acesteia.
„PATRES a solicitat imperios autorităților, în repetate rânduri, să ia în calcul o formulă echitabilă care să stea la baza măsurilor de supraimpozitare a producătorilor de energie electrică, pentru a nu pune în pericol producția de energie verde. În adresele transmise, am semnalat că în cazul producătorilor de energie din surse regenerabile, dacă se va menține aplicarea Contribuției la Fondul de Tranziție Energetică cu considerarea în formula de calcul a tuturor veniturilor, fără a se ține cont într-un mod echitabil și de cheltuielile obligatorii, producătorii vor putea ajunge în situația în care acumulează pierderi, punând în pericol stabilitatea întregului sistem energetic național”, arată organizația patronală. Ea mai subliniază că a atras atenția că orice formulă de supraimpozitare trebuie să țină cont de caracterul volatil al producției din surse regenerabile, care, prin definiție, nu poate produce aceeași cantitate în mod constant. În aceste condiții, patronatul consideră că formulele de supraimpozitare trebuie să se aplice pe venitul net realizat în urma deducerii cheltuielilor necesare pentru achiziția de energie pentru profilare și cheltuielile pentru dezechilibrele înregistrate, cheltuieli care, în cazul producătorilor din surse regenerabile, reprezintă o componentă substanțială și indispensabilă din costurile curente de operare. Cu toate acestea, prin actuala formulă de impozitare în care nu sunt luate în seamă costurile de producție, Fiscul supraimpozitează pierderile.
Impactul negativ asupra companiilor din sectorul regenerabilelor este cauzat, între altele, de cheltuielile cu dezechilibrele, care sunt recunoscute doar în proporție de 5% din valoarea energiei electrice vândute, în condițiile în care standardul în industrie arată dezechilibre înregistrate de centralele eoliene de circa 40%, respectiv 25% în cazul centralelor solare, mai susține PATRES, asociație care reprezintă producători cu o putere instalată de 2 GW şi investiţii în România de peste 2,7 miliarde de euro.
Procese-verbale cu cântec
Contribuția la Fondul de Tranziție Energetică, care mai este cunoscută și sub denumirea de „windfall tax”, a fost introdusă la sfârșitul anului 2021, prin Legea 259/2021. Ulterior, ea a suferit mai multe modificări, dar neclaritățile au continuat să persiste și asta în ciuda protestelor formulate de către companiile din sectorul energetic. Conform modificărilor aduse de Legea 357/2022, prevederile legate de obligativitatea calculării şi achitării contribuţiei la Fondul de Tranziţie Energetică se aplică până în 31 martie 2025 pentru producătorii de energie electrică (pe 31 august 2023 a expirat obligativitatea pentru traderi/furnizori care fac trading). În urma controalelor făcute la companiile energetice, echipele de control ale ANAF au emis procese-verbale prin care au fost stabilite termenele în care contribuabilii trebuie să depună declarațiile rectificative și să plătească taxa în cuantumul prevăzut de Legea 357, inclusiv pentru perioada anterioară intrării ei în vigoare. Mulți dintre cei afectați de aceste decizii au mers în instanță pentru a reclama abuzurile inspectorilor ANAF.
Greșeli ANAF pe nervii și banii contribuabililor
ANAF și-a făcut un obicei din a pierde în instanță procesele intentate de contribuabili, unul dintre cele mai frecvente motive fiind interpretarea eronată a legislației, după cum observă instanțele de judecată. Scandalul legat acum de impozitarea investitorilor în energia regenerabilă se înscrie într-un șir mai lung de gafe comise de ANAF, care vine cu interpretări personale ale legislației. În urmă cu câțiva ani, Fiscul a atras mânia firmelor de transport, în special, după ce s-a gândit să impoziteze retroactiv indemnizațiile sau orice alte sume de aceeași natură, primite pe perioada delegării, detașării sau desfășurării activității pe teritoriul altei țări, de către angajați ai angajatorilor români începând cu 1 iulie 2015.
ANAF a pierdut multe procese în instanță și, ulterior, Parlamentul a adoptat un act normativ care să clarifice situația. Nu mai puțin de 60.000 de companii și 370.000 de salariați au fost afectați de interpretarea dată de ANAF în privința tichetelor cadou. ANAF considera că sunt venituri de natură salarială și atunci ar fi trebuit impozitate, deși spiritul legii era altul. Interpretarea dată de Fisc a fost puternic contestată, iar în final a fost nevoie de o amnistie fiscală și Parlamentul a lămurit prin lege interpretările diferite ale legislației fiscale și opiniile contradictorii ale organelor fiscale.