Jurnalul.ro Special Interviuri Florina Jipa: „Unii sunt paralizaţi de frică. Se vede cu ochiul liber”

Florina Jipa: „Unii sunt paralizaţi de frică. Se vede cu ochiul liber”

de Maria Alifantis    |   

L-a miruit pe Dan Şova în plenul Senatului şi l-a izbăvit de arestare, a vrut să fie judecător la Curtea Constituţională şi crede că Gabriel Oprea „avea dreptul şi la trupe antitero, nu doar la coloană oficială”. De 16 ani în Parlamentul României, senatoarea Florina Jipa şi-a vărsat toate ofurile într-un interviu cu cărţile pe faţă pentru Jurnalul Naţional.

 

Mai există moralitate în viaţa politică?

De ce să nu existe? Există, desigur, dar depinde de fiecare. Nu pot să apreciez eu ce moralitate au alții. Eu pot să mă gândesc la mine. Nu pot eu să îi iau și să îi analizez în bloc. Mai sunt și oameni de o altă calitate și nu poate nimeni să nege acest lucru. Dacă vă referiți la curajul de a mai avea o părere sau o opinie, trebuie privit din alt unghi. Unii sunt pur și simplu paralizați de evenimentele din ultimul timp și cred că se vede cu ochiul liber.

Totuşi în ochii românilor Parlamentul are o cotă dramatică de încredere...

Povestea asta cu în ochii românilor nu știu cum să o numesc. Nu știu ce există în ochii românilor, atâta timp cât se încearcă discreditarea Parlamentului de ani de zile. Eu pot să o văd în timp, de când mă aflu în Parlament. Cel puțin în ultimii zece ani, în domnia domnului Băsescu, s-a încercat discreditarea Parlamentului la maximum. După dânsul, nu trebuia să mai existe Parlament, vorba aia, organul reprezentativ al democrației. Depinde la ce ne raportăm.

Vorbeaţi de frică, la ce vă refereaţi?

Unii sunt pur și simplu paralizați de lucrurile astea. Cred că se vede cu ochiul liber. Eu mi-am asumat tot timpul un anumit punct de vedere și cred că asta s-a văzut. Cel puțin de la tribuna Parlamentului, de la microfonul camerei din care faci parte, am avut curajul să spun lucrurilor pe nume. Nu știu dacă au făcut-o mulți. Eu am făcut-o cu orice risc, poate oi fi devenit o țintă din punctul acesta de vedere, dar nu pot să mă schimb și nu pot să am altă atitudine.

Despre reţinerea şi arestarea parlamentarilor ce spuneţi?

Ce să vă spun, că nu sunt de acord cu arestările? Vedeți, eram obișnuită, chiar pe vremea cealaltă, a comunismului, că pentru fapte deosebit de grave erau arestați oamenii. Acum, asta s-a transformat într-o modă, cum cineva deranjează, îi faci un dosar. Pot să fac comparație între ce era înainte și ce e acum. Uneori este de neînchipuit. Eu am spus tot timpul și am susținut că starea de libertate este starea de normalitate. Atâta timp cât nu există un pericol pentru ordinea publică, când aud „pericol social”, care este al faptei, nu al făptuitorilor. Să nu mai aud expresia asta că înnebunesc. O aud pe toate posturile, nu știu cum să vă spun. Omul poate fi considerat un pericol pentru ordinea publică, acesta este termenul care trebuie folosit. Din păcate, aud inversul pronunțat de foarte multe persoane de la care aș fi avut alte așteptări. Să nu poți face această diferență.

 

„Ce am susținut eu tot timpul a fost că starea de libertate este starea de normalitate și că se pot face anchete și rețineri și așa mai departe fără a aresta oameni. N-am stat să fac o statistică, dar este de neimaginat”

 

Adică e ceva premeditat?

Mai ales în perioada asta de campanie electorală, urmează niște alegeri, astfel de campanie nu am mai văzut până acum. Este ceva ce deja a devenit foarte obositor, obositor pentru cei care privesc, pentru cei care ascultă. Nu poți să-i iei pe parlamentari și să-i judeci în bloc. Fiecare cu personalitatea lui, mai mare, mai mică, dacă o au. Și câți mai au curajul să vorbească, vă întreb eu? Se instituie o tăcere din teamă, de ce să ne fie teamă? Nu înțeleg, dacă știu că nu am făcut niciun lucru rău, că mi-am făcut doar datoria, în felul meu, cum am înțeles-o, nu neapărat ca politician, ci din punctul de vedere al juristului. Nu sunt de acord că de atâta vreme nu suntem în stare să aducem la un numitor comun deciziile Curții Constituționale, cu Codurile astea care au pornit atâtea și atâtea dezbateri. Dar haideți să ne uităm cine le-a făcut. Și cum au trecut, că nu au trecut prin Parlament cu participarea parlamentarilor la vot, ele au trecut prin asumare. Eu de atunci m-am revoltat, pentru că nu este posibil, așa cum vrei printr-o Ordonanță de urgență să schimbi o lege organică. Cum se încearcă acum cu Ordonanța doamnei Prună.

 

„Uite, a murit Mircea Albulescu, un titan. Ei bine, nu am văzut decât pe Antena3 despre el. N-am văzut pe alt post. Așa se duc oamenii mari, se duc dintre noi și ce rămâne? Mai umplen vreodată golurile astea? Mi-e foarte greu să cred”

 

Deci a greşit doamna Prună cu Ordonanţa?

Ce să spun, am votat-o până la urmă, că nu am putut să suport prezența doamnei Guseth, care este dezastruoasă. Dar acum am păreri de rău că am votat-o și pe doamna Prună, care îmi vine cu Ordonanță de Urgență pe o lege organică. Dar dacă dânsa a stat pe lângă Monica Macovei, nu mai am niciun semn de întrebare și nicio mirare. Cu asemenea oameni ce poți să faci? Eu nu pot să înțeleg cum un român se duce si discreditează țara lui afară. Am mai avut cu doamna Macovei destule probleme de cand era ministru, și la ce am văzut că a făcut, eu am fost exact opusul dânsei. Am condus pe plan extern o comisie, care se chema Uniunea Europei Occidentale, cu sediul la Paris. M-am dus acolo și nici nu se cunoștea că există România, iar când am plecat de acolo am fost felicitată de președintele Adunării, când am intrat în UE și l-am rugat pe domnul Meleșcanu care era ministru să vină și să țină un discurs despre țara noastră. Cred că am făcut o alegere foarte bună, că a fost un mare succes. Nu vreau să mă laud dar cred că, spre deosebire de doamna Macovei, chiar am făcut ceva acolo, că străinii nu te laudă așa ușor și nici nu îți trimit felicitări scrise de mână. Vorba aia, nici ai noștri nu trimit.

CSM a reclamat-o pe doamna Macovei la Parlamentul European...

Cu doamna Macovei în frunte vom avea victorii multe. Noi ăștia care mai cunoaștem personajele din lumea Justiției este imposibil să nu știm cine pe cine ține în spate. Doamna Guseth era o interfață, mai mult decât atât, eu stând în lateral așa, n-am prea putut să o văd cum am văzut-o pe urmă în prima imagine de la televizor, cu ochelarii căzuți și stând așa, ca și cum era în transă. Nu domne, sunt ferm convinsă, că avea căști în urechi și că i se dicta ce să spună, dar nu a fost în stare nici asta să reproducă. Știți că a mai fost moda asta la studenți, la examene. Ei și bucuria pe care mi-a făcut-o Cioloș atunci a fost că dimineață când m-am trezit și am dat drumul la televizor am văzut că a retras-o. Și am zis, uite domnule, omul acesta s-a convins că doamna respectivă nu merită să fie acolo. Iar cu asta m-a cucerit și pentru asta am votat. Iar acum, când mă uit, nu mai am eu de una singură ce să fac, să mut munții din loc. În afară de domnul Tăriceanu, Șerban Nicolae și cu mine, ați mai văzut pe cineva să aibă curajul să spună lucrurilor pe nume?

Despre tehnocraţi ce părere aveţi?

Sunt tare dezamăgită, vă spun cinstit. Nici la moțiune nu s-a întâmplat nimic. Bine, cu o moțiune simplă (n.r. - la adresa Ralucăi Prună, ministrul Justiţiei) nu faci mare lucru, ori pui moțiune de cenzură, că slavă Domnului, mulți n-au ce căuta pe acolo, ori... În Guvernul ăsta mă refer, pe care, spre dezamăgirea mea, l-am și votat. Nu pot să spun că nu l-am votat. Am votat că trebuia să avem un Guvern și toți fugeau, nu voiau să se bage. Eh și uitați unde am ajuns. Se vede, nu? Începând cu Sănătatea și terminând cu Justiția, cu Munca, ce mai, în toate ministerele se vede că nu știu ce vorbesc, de ce se află acolo, că nu au nicio legătură cu problemele. Toate aceste gafe sunt inerente în momentul în care oamenii nu sunt pregătiți pentru funcția respectivă. Nu știu cine a avut interesul să ne aducă un asemenea Guvern.

„Nu observați că tot ce este românesc trebuie să dispară? Nu avem voie să mai avem nimic românesc. Nu se ia nicio atitudine. Pe mine mă înfioară când văd cum pădurile noastre, se duc locurile minunate pe care le călcam cu piciorul. De ce ne întrebăm de ce nu am construit un spital în 26 de ani, că au trecut la miniștri de nu e adevărat...”

Deci regretaţi că aţi votat Cabinetul Dacian Cioloş?

Orice țară trebuie să aibă un Guvern, dar unul ca acesta eu nu pot să-l înțeleg. Nu am putut să prevăd că va fi chiar așa, că nu l-aș fi votat, pe cuvânt. Am zis, trebuie să avem, ăia nu vor, ăia nu vor, unii au vrut „Guvernul lor”, uite Guvernul lor. Văd că nu schimbă nimic, că-s buni, că-s răi, că-s incompetenți, ei rămân acolo și mergem mai departe. Să vedem ce-o mai fi de la toamnă. Eu oricum nu cred că-mi doresc să mai fac parte din nimic...

Adică vă retrageţi sau ce rămâne de făcut?

Nu știu ce rămâne de făcut, acum eu am o anumită vârstă. Am și eu un copil. Așa că mă gândesc la cei tineri, ce perpective au? De aceea pleacă tot tineretul afară. Ne plângem că nu avem medici, profesori, dar de ce nu facem ceva ca să îi ținem în țară? Nu suntem în stare să construim un spital? Eu îi numesc eroi pe cei care au rămas, dar nu știu pentru câtă vreme. Am un gust amar, dar încă nu-mi este teamă de nimic. Dar cum e moda acum, imediat ți se face un dosar. Poți să fii oricând o victimă colaterală. Ce să mai facem, ne ducem crucea că singuri.

 

În martie anul trecut, senatoarea Florina Jipa l-a uns cu mir pe frunte pe Dan Şova înaintea votului din Senat pentru ridicarea imunităţii fostului ministru. „Sunt un om credincios şi am un crez pe lumea asta. Mirul mi l-am adus eu de la Mormântul Sfânt. Eu ţin foarte mult la acest om, e un băiat extraordinar de bine pregătit, cred în nevinovăţia lui şi a fost un gest spontat”, spunea Jipa anul trecut. La momentul respectiv, Şova a rămas cu imunitate, însă efectul mirului nu a durat veşnic. Până la urmă, senatorul a fost trimis în judecată alături de Victor Ponta în dosarul Rovinari-Turceni.

Subiecte în articol: florina jipa
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri