Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Fondul de Mediu stă degeaba pe un munte de bani. Adună 10% din taxele țării, dar le ține pentru dobânzi

Fondul de Mediu stă degeaba pe un munte de bani. Adună 10% din taxele țării, dar le ține pentru dobânzi

de Adrian Stoica    |   

Veniturile guvernamentale din taxele de mediu au reprezentat, în anul 2016, 9% din totalul taxelor şi contribuţiilor plătite în România, în condiţiile în care la nivelul Uniunii Europene acestea au fost doar de 6,3%, potrivit datelor publicate de Eurostat la mijlocul acestei săptămâni. Deşi cotizăm mult la Fondul de Mediu, suntem ţara care avem cele mai mari probleme la acest capitol, fiind întrecuţi chiar şi de vecinii noştri bulgari, dacă vorbim de colectarea şi reciclarea deşeurilor. Pentru această situaţie administaţia centrală aruncă vina pe administraţiile locale, în sarcina cărora au fost plasate toate problemele de mediu, dar adevărul este pe la jumătate. Vina aparţine tuturor.

Dacă la capitolul încasări Fondul de Mediu nu s-a putut plânge în ultimii ani, când vine vorba despre cheltuirea banilor, lucrurile scârţâie. La ce probleme de mediu are ţara noastră, banii colectaţi în acest fond ar fi trebuit să se epuizeze rapid. Cu toate acestea, excedentul fondului a crescut permanet.

La sfârşitul anului 2014, excedentul fondului era de 2,57 miliarde de lei, iar la sfârşitul lui 2016 urcase la 6,39 miliarde de lei.

Ai putea crede, văzând aceste cifre, că problemele de mediu s-au rezolvat şi nu mai este nevoie de atât de mulţi bani.

Banii se duc pe proiecte uşoare

În fiecare an, în conturile Fondului de Mediu s-au strâns, din tot felul de taxe impuse persoanelor fizice şi juridice, sute de milioane de lei. Banii astfel colectaţi ar trebui să se întoarcă spre finanţarea proiectelor de management integrat al deşeurilor, ecologizarea iazurilor de decantare, împăduriri etc. Din păcate însă, problemele de ecologizare, care ar necesita şi cele mai multe fonduri, sunt trecute mai la coada listei de priorităţi, banii fiind orientaţi, cu precădere, spre proiecte cu un impact vizibil mult mai rapid. Vorbim aici, în special, de Programul Rabla, care în ultimii ani a înghiţit cei mai mulţi bani.

O avere din dobânzi

În 2016 însă, veniturile au fost de peste un miliard de lei, iar în 2015 de 854,954 de milioane de lei. În timp ce Comisia Europeană declanşează împotriva noastră proceduri de infringement pe probleme de mediu pe bandă rulantă, banii fondului se odihnesc în bănci, producând în schimb dobânzi. În anul 2015, acestea au fost de 10,45 milioane de lei, în 2016 de 4,86 de milioane de lei, iar pentru 2018 se prognozează 7,18 milioane de lei. În acest an, conform proiectului de buget, Fondul de Mediu ar urma să aibă venituri estimate de 406,242 milioane de lei, cu 27,8% mai mici în comparaţie cu cele înregistrate în anul precedent, când s-au situat la valoarea de 562,519 milioane de lei. Puţinătatea fondurilor colectate în cei doi ani este motivată de scoaterea taxei auto în cursul anului 2017, dar situaţia se va corecta în cel mai scurt timp după ce se va găsi o nouă formulă de taxare a maşinilor.

Bani mulţi, dar proiecte puţine

În anul 2016, Fondul de Mediu a avut încasări totale de 566,48 milioane de lei din timbrul de mediu pentru autovehicule şi 505,5 milioane de lei din alte taxe şi contribuţii, potrivit unui raport al administratorului Fondului de Mediu, reuşind astfel să-şi depăşească bugetul de venituri care era fixat la suma de 836,41 milioane de lei. În schimb, plăţile făcute au fost de numai 373,1 milioane de lei. Cei mai mulţi bani s-au alocat pentru proiectele de introducere a reţelelor de apă şi canalizare (161,24 milioane de lei) şi pentru finanţarea Programului Rabla (144,64 milioane de lei). Pentru alte programe s-au alocat fonduri cu pipeta sau chiar deloc, cum este cazul programului pentru împădurirea terenurilor degradate.

Taxe fără număr pentru o Românie curată

- Contribuţia de 3% din veniturile realizate din vânzarea deşeurilor metalice feroase şi neferoase datorată de persoane fizice sau juridice;

- Taxa de 2 lei/kg impusă operatorilor economici care introduc pe piaţă produse ambalate sau care închiriază ambalaje;

- Taxa de 2% din valoarea substanţelor clasificate ca fiind periculoase pentru mediu datorată de operatorii economici;

- Taxa pentru emisiile de poluanţi în atmosferă, provenite de la surse fixe şi mobile (0,02 lei/kg pentru pulberi şi urcă până la 20 lei/în cazul mercurului)

- Taxa de 2% din valoarea de vânzare a masei lemnoase şi a materialelor lemnoase datorată de proprietarii şi administratorii de păduri;

- Taxa de 2 lei/kg de anvelopă introdusă pe piaţă datorată de agenţii economici;

- Taxa de 3% din tariful de gestionare a fondurilor de vânătoare datorată de gestionarii fondurilor de vânătoare;

- Taxa de 100 lei/tonă impusă administraţiilor locale pentru neîndeplinirea obiectivului anual de reducere cu 15% a cantităţilor de deşeuri municipale eliminate prin depozitare;

- Ecotaxa de 0,1 lei/bucată pentru agenţii economici care introduc pe piaţă pungi şi sacoşe din plastic;

- Taxa de 0,30 lei/kg aplicată uleiurilor pe bază minerală, semisintetice şi sintetice, cu sau fără adaosuri;

- Taxa pentru emisiile de poluanţi în atmosferă generate, datorate de operatorii economici deţinători de surse staţionare, a căror utilizare afectează factorii de mediu;

- Penalităţi de 100 euro pentru fiecare tonă de dioxid de carbon echivalent emisă de companiile aeriene care nu au restituit certificatele de emisii de gaze cu efect de seră corespunzătoare emisiilor de gaze generate în anul anterior;

- Taxa de 2 lei/kg impusă agenţiilor economici autorizaţi pentru preluarea şi valorificare deşeurilor de ambalaje şi pentru gestionarea anvelopelor uzate;

- Taxa impusă operatorilor care introduc pe piaţă de la 1 ianuarie 2017 echipamente electrice şi electronice (EEE).

- Taxa de 4 lei/kg impusă operatorilor care introduc pe piaţă de la 1 ianuarie 2017 baterii şi acumulatori portabili.

845,89 milioane de lei se vor aloca anul acesta din bugetul Fondului de Mediu pentru restituirea taxei auto

Zero lei pentru ecologizarea iazurilor

În anul 2018, pentru închiderea iazurilor de decantare din sectorul minier nu sunt prevăzute nici credite bugetare, nici credite de angajament. Adică zero lei, în condiţiile în care costurile estimative pentru decontaminarea celor 1.183 situri potenţial contaminate au fost estimate la 7,145 miliarde de euro, iar în cazul celor 210 situri contaminate cheltuielile s-ar ridica la 1,264 miliarde de euro, potrivit Strategiei Naţionale şi Planului Naţional de Acţiune pentru Gestionarea Siturilor Contaminate adoptate în august 2015.

La proces pentru gropile de gunoi

În februarie anul trecut, Comisia Europeană a trimis România în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru faptul că nu a închis şi reabilitat 68 de depozite de gunoi ilegale. Până la sfârşitul lunii septembrie, reuşiserăm să închidem doar 12 depozite, iar pentru 13 procesul era avansat.

Calitatea aerului, o altă problemă

Comisia Europeană a avertizat recent România în legătură cu calitatea aerului în oraşele Bucureşti, Braşov şi Iaşi. Dacă nu vom rezolva problema rapid, se va lăsa cu amenzi. Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a arătat cu degetul, evident, către administraţiile locale cărora le revine această sarcină. Centrul se ocupă doar de legislaţie şi monitorizare. În rest, bla-bla-uri pe la conferinţe.

Subiecte în articol: taxe mediu bani bănci
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri