Prin această transformare nu doar că va păstra memoria istoriei, dar va deveni și un simbol al luptei pentru apărarea drepturilor omului și al importanței educației civice pentru tânăra generație. Conferința „Fortul 13 Jilava: Consolidare, Conservare, Cunoaștere - Transformarea unui monument istoric în destinație culturală-educativă”, a subliniat importanța transformării acestui loc, aflat în imediata apropiere a Bucureștiului, într-un punct de atracție educațional, dar în același timp și într-un spațiu activ, dedicat învățării despre regimurile totalitare, libertate și democrație. Conferința, la care au participat oficiali guvernamentali, reprezentanți ai Consiliului Județean Ilfov, dar și reprezentanți ai Asociației Foștilor Deținuți Politici (AFDPR), s-a transformat într-o veritabilă lecție de istorie predată unui grup de elevi care au participat interactiv la această manifestare.
Alina Gorghiu, ministrul Justiției: „Dacă vrem să înțelegem ceva din ce trăim, va trebui să rememorăm trecutul”
„Pică mănușă evenimentul acesta peste contextul prin care trecem și profit de faptul că aveți tineri în sală ca să le spun că istoria trebuie povestită, trebuie spusă. Și cred că ăsta e mesajul zilei de astăzi, în primul rând. În al doilea rând, dacă vrem să înțelegem ceva din ce trăim, va trebui să rememorăm experiențele trecutului de fiecare dată când avem posibilitatea”, a declarat, în cadrul evenimentului, Alina Gorghiu, ministrul Justiției.
Niculina Moica, președinte AFDPR: „Prima pușcărie mai serioasă peste care am dat a fost Jilava”
Printre participanții la eveniment s-a numărat și Niculina Moica, președintele AFDPR, care și-a povestit propria experiență trăită în penitenciarul Jilava. O experiență terifiantă, trăită de un copil răpit familiei la numai 16 ani.
„Era sfârșitul anului școlar, terminasem clasa a IX-a când am fost arestată. Împlinisem 16 ani, eram după proces, care a avut loc la Târgu Mureș, am stat câteva luni în penitenciarul de acolo, prima pușcărie mai serioasă peste care am dat a fost Jilava. Am ajuns în ajunul Crăciunului din 1959, a fost cumplit pentru mine când am ajuns în groapa aceea, am crezut că vor face ce vor cu mine. Simțeam că sunt ruptă de lume, era o atmosferă apăsătoare, am stat câteva zile în izolatorul pentru femei, pe care tare mi-aș dori să apuc să-l văd dezafectat, pentru că s-a vorbit mai mult despre bărbați, femeile au fost uitate o bucată de vreme. M-a impresionat cel mai tare Jilava, condițiile erau mizere și severitatea era extremă. După ani de zile, după Revoluție, când am ajuns în București, am început să revăd Jilava cu diverse grupuri de elevi, cu jurnaliști străini care doreau să vadă cum arată Fortul 13, și de fiecare dată mă durea să văd în ce hal a fost lăsat, o stare de degradare continuă, e pe un sol umed. Ce mi-aș dori să văd, tot timpul m-am plâns că nu pot fi lăsate, România este printre puținele, dacă nu unică, țări din fostul lagăr comunist care nu are un muzeu al comunismului. Parcă se dorea a se uita ce s-a întâmplat… a fost o perioadă când profesorii din școli evitau să invite foști deținuți să vorbească, parcă le era frică”, a declarat președintele AFDPR în cadrul conferinței.
De ce a fost ridicată Niculina Moica de Securitate
„La acel așa-zis bal… m-am dus ca să par nevinovată, aveam presentimentul că se va întâmpla și cu mine, colegii erau deja arestați. Eram speriată și îngrozită, nu atât pentru ce mi se putea întâmpla mie, ci pentru supărarea pe care o provocam părinților. Eram membră a unei organizații de elevi, era 1959, după revoluția din Ungaria, când atmosfera era încărcată, când se temeau de orice, nici un banc nu puteai să-l spui”, a rememorat evenimentele de atunci Niculina Moica.
La închisoarea comunistă Jilava a murit monseniorul Vladimir Ghika, diplomat, scriitor şi preot greco-catolic. A fost arestat de Securitate în 1952 şi condamnat în 1953 de Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti la trei ani de temniţă grea pentru complicitate la crimă de înaltă trădare. În afară de arestul Securităţii bucureştene, a fost deţinut la penitenciarul Jilava, acolo unde a şi decedat, pe 16 mai 1954.
Constantin Buchet: Fortul 13 e un proiect necesar pentru ideea de restituire a unei Românii necunoscute tinerilor
Prezent la eveniment, Constantin Buchet, președinte Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), a declarat că Fortul 13 Jilava este un proiect necesar pentru ideea restituirii unei Românii necunoscute tinerilor.
„E un proiect necesar pentru o idee de restituire a unei Românii necunoscute tinerilor, sub acesta al represiunii, adică intrarea în închisoare doar pentru că nu aveai idei care erau sincrone cu cele ale regimului comunist. Aici doamna Moica a evocat o categorie uitată, a deținuților politici. Instituțiile publice, cum e CNSAS, trebuie să releve acest mecanism al represiunii și al terorii de stat, exercitată printr-un partid unic. De aceea noi ne bucurăm azi de democrație, de pluripartidism, de pluralitatea opiniilor și trebuie să înțelegem că această libertate a fost cucerită cu sânge la Revoluție. Ultimii încarcerați au fost protestatarii din 21 decembrie 1989 de la baricada de la Inter. Mă bucur că s-a introdus un manual pentru istoria comunismului, la care și CNSAS a participat. Trebuie să definim termenii… deținutul politic era cel care avea alte idei decât partidul unic, era definit „deținut contrarevoluționar”. Securitatea era brațul înarmat al partidului comunist. Lumea comunistă s-a constituit în jurul dosarului - dosar de securitate, de urmărire informativă, dosarul penal de încarcerare, dosarul de cadru, dosarul de facultate. Erau aceste filtre în care mecanismele comportau și delațiunea, și livrarea unor informații către Securitate chiar din jurul unor persoane apropiate. Trebuie să mergem spre societate și să fim informativi și expozitivi. Cred că CNSAS poate ajuta acest proiect, avem un dosar de obiectiv, prin pluralitatea dosarelor penale. S-a spus că e un penitenciar de tranziție… dar un lider autentic social democrat, Iosif Jumanca, membru în Consiliul Național Central, a murit la Jilava bătut de celebrul șef de penitenciar Nicolae Maromet. Cred că trebuie să explicăm ce înseamnă univers carceral, ce înseamnă un gulag românesc”, a declarat Constantin Buchet.
Hubert Thuma: „Transformarea Fortului 13 într-un muzeu a fost o prioritate de când am preluat președinția CJ Ilfov”
În intervenția sa, Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov, a trecut în revistă pașii parcurși până acum în realizarea acestui proiect și ce urmează. „Transformarea Fortului 13 într-un muzeu a fost o prioritate pentru noi de când am preluat președinția CJ Ilfov. Împreună cu colegii, împreună cu doamna ministru Alina Gorghiu, am vizitat de foarte multe ori Fortul 13. E important pentru copiii care se află astăzi în sală să meargă să viziteze acel loc, pentru că… cum intri în Fortul 13 te izbești de o emoție. Acolo foarte mulți deținuți politici au fost bătuți, chinuiți, au murit acolo. E important pentru noi să nu uităm greșelile trecutului. Cât va dura procesul? Probabil câțiva ani de zile. Anul acesta am reușit să preluăm Fortul 13 în administrarea Consiliului Județean Ilfov, cu ajutorul doamnei ministrul al Justiției și cu ajutorul doamnei ministrul al Culturii și e primul pas pe care l-am făcut. Am identificat și o sursă de finanțare, pentru că transformarea într-un muzeu nu costă puțin. Acum suntem în faza de detalii, avizăm proiectul. După ce-l avizăm vom lucra la studiul de fezabilitate și vom afla și care sunt costurile, noi le estimăm undeva la 15 milioane de euro. Sursa de finanțare este Programul Operațional Regional, sunt bani europeni care în marea lor parte vor fi folosiți pentru Fortul 13.
Estimăm că lucrările vor dura undeva între 2-3 ani de zile, și sper să ne apucăm de treabă cât mai repede”, a declarat Thuma în cadrul evenimentului.
Olivia Ciobanu, administrator public al jud. Ilfov: „Vrem să promovăm corect istoria”
Pentru noi e o provocare, pe de-o parte pentru a menține energia locului și a transmite momentele acelea în cadrul muzeului, dar totodată pentru a restaura acest monument. Fiind o clădire subterană, au fost întotdeauna probleme cu apele pluviale. Una din provocări e găsirea unei soluții, evident e una costisitoare, și totodată realizarea unui acces care să permită vizitarea punctului turistic și care va impune și exproprieri. Toate elementele fac parte din tema de proiect, vrem să promovăm corect istoria. E foarte important că vizitând acel loc simți energia, s-a păstrat extraordinar de pregnant. E provocarea echipei care a câștigat licitația să pună în evidență aceste lucruri. Acest tip de monument nu implică refacere de picturi, implică refacere de piatră, tot felul de intervenții la elementele de lemn. Discutam la o întâlnire, inclusiv elementele de mobilier vrem să le păstrăm și să le arătăm așa cum au fost ele utilizate”, a spus, la rândul ei, Olivia Ciobanu.