Parisul susţine că dacă obiectivul final al UE în materie de climă este decarbonizarea blocului, atunci centralele nucleare, cu emisiile lor neglijabile de CO2, ar trebui să primească un rol cheie alături de sursele regenerabile, scrie Politico. Dar acest impuls - şi încercarea de a repoziţiona energia nucleară ca tehnologie verde - este, de asemenea, o strategie pentru a întări mâna Parisului în accesarea fondurilor din viitoarea strategie industrială mamut a blocului, au declarat şase diplomaţi pentru Politico.
„Încearcă să forţeze nuclearul să intre chiar şi acolo unde nu se potriveşte, pentru a deveni de neclintit“, a explicat un diplomat.
„Toată lumea este puţin enervată pe francezi – sunt foarte agresivi.“ Strategia este concepută astfel încât să se „construiască pârghiile pentru alte argumente“, a spus un alt diplomat.
Întrebat dacă Franţa se aşteaptă ca nuclearul să fie considerat o „tehnologie curată“ în viitorul plan industrial şi, prin urmare, să beneficieze de acesta, un înalt oficial al ministerului francez al energiei a declarat că „regulile UE privind investiţiile durabile recunosc faptul că nuclearul este o tehnologie care contribuie la tranziţia energetică“.
„Deci, în termeni absoluţi, ni se pare că această întrebare are deja un răspuns.“ Parisul a obţinut o primă victorie cu mult aşteptatele norme UE care guvernează ceea ce este cunoscut ca „hidrogen regenerabil“. Spre deosebire de majoritatea altor ţări, producătorii de hidrogen din Franţa vor putea socoti energia electrică preluată de la reţea ca fiind regenerabilă atât timp cât semnează şi un contract de energie pe termen lung cu un furnizor existent de regenerabile.
Excepţia a fost făcută deoarece 70% din electricitatea Franţei provine de la centralele nucleare cu emisii scăzute.
Dar promovarea hidrogenului produs cu energie nucleară – cunoscută şi sub denumirea de hidrogen „roz“ sau „cu emisii scăzute de carbon“ – este doar o parte a eforturilor mai ample ale Franţei de a include forţat energia atomică în dosarele de politică ecologică ale UE. La sfârşitul lunii ianuarie, Parisul a încercat să introducă hidrogenul cu emisii scăzute de carbon într-un parteneriat de cooperare cu Ucraina, dar în cele din urmă a fost respins. De asemenea, a condus, alături de alte opt ţări din UE, un demers ca hidrogenul roz să fie inclus în Directiva UE privind energia regenerabilă, argumentând că ar trebui să contribuie la obiectivele pentru 2030 pentru ecologizarea transportului şi industriei. Când nu a obţinut ce a vrut, Franţa a acuzat Spania şi Germania că au renunţat la promisiunile de a recunoaşte rolul hidrogenului cu emisii scăzute de carbon. Impulsul vine într-un moment în care experţii prevăd că cererea de energie electrică a Franţei va creşte brusc pe măsură ce ţara se va electrifica pentru a-şi îndeplini obiectivele climatice, iar flota nucleară învechită se va restrânge. În mod normal un exportator net de energie electrică către vecinii săi, Franţa a fost forţată anul trecut să importe energie pentru a-şi satisface nevoile de consum deoarece jumătate din flota sa nucleară a fost închisă pentru întreţinere din cauza coroziunii şi a altor probleme tehnice. Două cincimi din reactoarele sale sunt încă nefuncţionale. Parisul este clar conştient de provocare. Într-o schimbare bruscă faţă de politica sa anterioară, preşedintele Emmanuel Macron a anunţat în februarie anul trecut planuri pentru construirea a şase noi reactoare, cu posibilitatea de a mai construi încă opt. Dar nu va fi ieftin, noile centrale nucleare costând de obicei miliarde de euro, a spus un analist. „Dacă trebuie să reînnoiască toată această capacitate îmbătrânită, atunci vor trebui să obţină finanţare. Dacă nu este o sursă de energie verde, se vor chinui să obţină finanţare.“
(sursa: Mediafax)