Potrivit DNSC, rețelele sociale rămân în continuare un mijloc popular de propagare a fraudelor online. Atacatorii se folosesc de conturi compromise sau generează unele noi, pentru a promova „oferte” de nerefuzat ce au ca scop de fapt culegerea datelor de la potențialele victime. În acest caz, atacatorii se deghizează în STB (tag).
„În imaginea care însoțește postarea cu mesaj fals sunt utilizate elemente de identitate ale STB SA - respectiv autobuzul, cardul activ. Facem precizarea că aceste imagini sunt utilizate fraudulos, fără acceptul STB SA. Mesajul promovează <un card de călătorii> care poate fi utilizat pentru <călătorii gratuite> cu mijloacele de transport STB. Societatea de Transport București STB SA anunță publicul călător că nu există un asemenea <card de călătorii>”, a transmis și STB.
Specialiștii DNSC explică ce trebuie să facem pentru a evita fraudelor similare:
-Suntem atenți la denumirea paginii care publică reclama. Dacă aceasta nu corespunde cu o denumire a unei entități oficiale, sunt șanse mari să fie vorba de o fraudă. Verificăm alternativ și când a fost lansată pagina, câți urmăritori are și care este obiectul de activitate.
-Dacă oferta este „prea bună pentru a fi adevărată”, acest lucru ar trebui să ne determine să fim cu atât mai sceptici cu privire la ceea ce vedem.
-Dacă adresa link-ului pare a fi una ce nu corespunde unui canal oficial de comunicare al companiei în numele căruia se face oferta, trebuie să evităm neapărat accesarea lui și mai ales furnizarea de date.
(sursa: Mediafax)