Votul, ca bază a edificiului democrației, începe să nu mai fie elementul esențial al consultării populare. Contestarea rezultatelor alegerilor a devenit cvasigenerală. Devine regulă butada prin care dictaturile obțineau legitimitate: nu conteză cum se votează, contează cine numără voturile. Chiar atunci când sunt rezultate elocvente pentru desemnarea ierarhiei prin vot, contestarea devine metodă de justificare a înfrângerii sau de nerecunoaștere a puterii care se consideră instalată prin proces electoral. Ceea ce se întâmplă acum în Belarus nu este o noutate. Desigur, înlăturarea ”ultimului dictator” din Europa apare ca o acțiune cu justificare morală de susținere a opoziției care nu recunoaște votul reînvestirii lui Lukașenko. Este însă mai greu să susții că votul a fost fraudat când rezultatul celei care strigă ”hoții” a fost doar de 9 la sută , iar ”hoțul” a avut 80 la sută din voturi! Liderii UE, convocați în reuniune video a Consiliului European, vor avea o poziție de sprijin pentru opoziția din Belarus, dar soluția nu este totuși la Bruxelles! Cărțile rămân în mâna lui Putin, care are ca opțiuni rețetele ”Crimeea 2014”, ”Praga 68” sau cele folosite de Gorbaciov în 89. Impasul de la Minsk este însă evident când pleci de la matematica rece a voturilor. Poți declara câștigător pe cel care a pierdut la scor?
Când voturile sunt în echilibru, cu diferențe mici, intervin strategiile de rezervă pentru înclinarea balanței. Cum a fost în România la alegerea lui Băsescu? Cine striga ca din gură de șarpe că a fost furat și cerea arestarea celor care au livrat softul pentru numărarea voturilor? Era chiar cel care va beneficia de voturile puțin controlate din diaspora, dar cu cheie de control în celebra ”sufragerie a lui Oprea”, descoperită după mulți ani. Mai vreți să readucem în actualitate contradicțiile de la referendumul pentru suspendarea lui Băsescu, vot popular respins de manevre prin Curtea Constituțională? România a trecut prin experiența fraudelor la vot și oamenii politici avizați știu că rolul ”tabletelor ” STS devine tot mai important în ”coafarea” rezultatelor. Chiar pozițiile actualului președinte Iohannis, de denigrare a rezultatului votului din 2016 și demolarea prin acțiune politică perseverentă a configurației Parlamentului sunt de natură să submineze încrederea cetățenilor că opțiunea lor este valabilă cel puțin pentru un ciclu electoral.
Se apropie scrutinul prezidențial în Statele Unite, unde votul este sfânt de secole. Dar ceea ce oferă acum ”modelul american” mai adaugă un element de suspiciune la corectitudinea procesului electoral. Donald Trump, din Casa Albă, este neîncrezător în sistemul de vot prin corespondență și acuză Poșta că ar lucra împotriva lui la alegerile din 3 noiembrie. La Convenția Partidului Democrat, aflată în desfășurare, Bernie Sanders avertizează explicit că Donald Trump ar putea să nu plece din post chiar dacă pierde alegerile! Asta ar fi situația-limită care aruncă principiul sacrosant al votului în derizoriu și lasă deschisă calea dictaturii.
Se profilează în lume o contestare generalizată a votului popular, liber de constrângeri și egal ca greutate pentru fiecare cetățean. Teorii elitiste susțin că una este votul unui ”educat”, altul cel care vine de la cel puțin un școlit. Mai nou, protestele străzii vor suplini alegerile - cine scoate mai mulți nemulțumiți sau partizani în piețe trebuie să aibă imediat și controlul deciziilor în stat! Stafia dictaturii umblă prin lume agitând steagul fraudelor electorale!