Faptul că o membră PSD a ajuns director de bibliotecă județeană și a fost numită, acum câteva zile, director la Șantierul Naval 2 Mai, fără să fie anunțată, este doar vârful „icebergului” acestui sistem politic început imediat după 1990. Este și un caz fericit, în care persoana numită a declarat presei că nu se pricepe la activitățile pe care ar trebui să le facă, dacă ar prelua postul de conducere. În spatele acestei povești care putea să pară păcăleală de 1 aprilie stă, însă, o strategie mult mai nocivă pentru România.
Guvernul României a fost angajat de fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, într-un proces de reformă a companiilor de stat, aceasta fiind una dintre condițiile ca PNRR să fie acceptat la nivelul UE. Cristian Ghinea explica, încă din 2021, că toate companiile de stat vor fi supravegheate de un departament special de la Secretariatul General al Guvernului (SGG). Această nouă reformă vine după ce Fondul Monetar Internațional (FMI) a cerut-o pe prima, în anul 2007.
Ghinea a explicat că toate companiile de stat din România trebuie să treacă printr-un proces de audit, de profesionalizare și Secretariatul General al Guvernului (SGG) va face politica statului român în privința companiilor de stat, printr-o entitate care va avea indicatori de performanţă pentru toate acestea şi un plan de reformă. Ghinea explica, înainte de a finaliza PNRR, că trebuie transformate companiile de stat în resurse de bani la bugetul de stat, „nu o sursă de a se scurge bogăţie din averea publică”.
Bomboana pe coliva companiilor României
Acest plan se pune deja în aplicare, iar în Parlament a ajuns la vot un proiect de Lege pentru modificarea şi completarea OUG nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice (PL-X 143/2023). În acest moment circulă o petiție pentru stoparea privatizării companiilor statului român.
În contextul acestui scandal care a cuprins aproape toată societatea românească, a apărut știrea despre numirea la conducerea Șantierului Naval 2 Mai a Marinelei Voivozeanu, lider al femeilor social-democrate din județul Călărași, deși nu o recomandă nimic din CV-ul ei și nici măcar nu își dorește această funcție, recunoscând că nu are expertiză. Mai mult, Marinela Voivozeanu a declarat că nici măcar nu știa că i se va depune CV-ul pentru o asemenea numire.
Acest scandal pare a fi „bomboana pe coliva” companiilor de stat conduse pe linie de partid și pare o bună justificare pentru eliminarea scandalului creat în jurul privatizării companiilor statului. Dar povestea din spatele acestui ultim scandal a-nceput imediat după schimbarea regimului politic în România, în 1994. Dumitru Costin, liderul Blocului Național Sindical (BNS), a explicat, pentru Jurnalul, cum s-a ajuns la situația actuală, atât la Șantierul Naval 2 Mai, cât și în celelalte companii ale statului român.
Calculul procentual la împărțirea funcțiilor
Numirile politice în funcții de conducere, dar și în Consiliile de Administrație (CA) și în Adunările Generale ale Acționarilor (AGA) au deja o istorie de aproape 30 de ani, deteriorându-se în timp calitatea resurselor umane din partidele politice. „Problema a-nceput din 1994. În anul 1993 am determinat o Hotărâre de Guvern prin care fondul proprietății de stat – 90% din economia României la acea vreme – să fie administrat de oameni competenți. L-am determinat pe cel care era șef la FPS (Fondul Proprietății de Stat), Emil Dima, să introducă contracte de management pentru directorii din companiile cu capital majoritar de stat, astfel încât să-i recompenseze pe manageri pentru performanțe, la final de an. Recompensele erau în bani sau în acțiuni. După un an de aplicare, m-a chemat la el, să-mi spună că el va anula toate contractele de management, pentru că cel care fusese numărul 1 ca manager în 1994, doctor ing. Constantin Stroe, de la Dacia, trebuia să încaseze echivalentul a peste 200.000 de dolari, pe baza indicatorilor de performanță. A spus că o să iasă lumea în stradă, dacă managerilor li se vor da atâția bani. I-am explicat că dacă nu li se dau bani, se vor apuca de furat, ceea ce s-a și întâmplat”, mai explică Dumitru Costin.
Firmele-căpușă, create de partide
Așa au apărut firmele pentru a face afaceri cu banii statului, căpușând companiile României. „Apoi și-au dat seama partidele că fiecare companie trebuie să aibă Consilii de Administrație și AGA. Rămâne istoric anul 1997, când, având o megacoaliție la guvernare, le-a luat multe luni pentru a împărți pe fiecare societate AGA și CA. A apărut atunci în presă o întreabă „biblie” cu funcțiile împărțite pentru fiecare partid”, explică liderul BNS.
Astfel de numiri sunt în toate instituțiile și companiile care au capital majoritar de stat. „Chiar zilele trecute i-am trimis ministrului Grindeanu o notificare prin care atrăgeam atenția că au numit în Autoritatea Navală Română niște indivizi care nu au nicio legătură cu domeniul. Inclusiv postacii ajung în aceste funcții. Nu există departamente specializate în interiorul partidelor, pentru resurse umane. Ar trebui să caute în piață, să identifice oameni cu expertiză pentru toate domeniile, iar atunci când au nevoie de numiri politice, să îi aibă pregătiți. Un alt exemplu este cazul de la TAROM. Singurii care mai au o brumă de politică de resurse umane sunt cei de la UDMR. Înainte de 1990 spuneam că PCR e abrevierea pentru „Pile, Cunoștințe și Relații”, dar, de bine, de rău, atunci aveau oameni pregătiți. Acum au ajuns la adevăratul PCR”, mai spune liderul BNS.
Ce scop are numirea de la Șantierul Naval 2 Mai
Problemele de la Șantierul Naval Mangalia-2 Mai (unde statul român deține 51% din acțiuni, iar 49% deține Damen) s-au agravat de anul trecut. Sindicatul Liber Navalistul, din cadrul BNS, a organizat mai multe proteste în șantier, anul trecut și la începutul acestui an, iar directorul general a fost, în cele din urmă, înlăturat. Astfel s-a ajuns la situația în care funcția să fie oferită unui membru PSD, însă cea care a primit numirea din partea ministrului Economiei nu este nici măcar într-un domeniu conex, singura funcție de conducere având-o la Biblioteca Județeană Călărași, tot prin numire de la partid.
Liderul BNS crede că s-a făcut intenționat această numire, pentru a distruge compania care are capital majoritar de stat. Ministrul Economiei, Florin Spătaru, a lucrat la Damen Galați, din 1995 până în 2018, când a fost transferat pe postul de Director Resurse Umane la Damen Mangalia, apoi de acolo a plecat direct la Ministerul Economiei, în funcția de ministru. Acesta a numit-o acum director pe Marinela Voivozeanu, într-un mod neașteptat chiar și pentru ea. „De șantierul naval se va alege praful. Va fi încă o societate distrusă, având capital majoritar românesc. E posibil să fi fost pusă cu premeditare acolo. Spătaru vine de la Damen. Pentru noi a fost clar că anul trecut și la începutul acestui an a protejat interesele lui Damen. Membrii noștri de sindicat din Șantierul Naval au sesizat, anul trecut, în primăvară, mai multe lucruri în neregulă. El, ca să nu pice singur în laț, a zis că trimite Corpul de Control al prim-ministrului, dar nu s-au făcut niciodată verificări pe lucrurile semnalate de-ai mei. În acest context, e normal să pui un necalificat la conducere, ca să se poată fura fără probleme. Membrii noștri au sesizat, anul trecut, mai multe furturi din șantier. Dacă ar pune un director român care să știe meserie în industria navală, jaful n-ar putea continua. Cu premeditare au pus pe cineva slab din punct de vedere profesional, ca să poată să accepte orice. Cred că ăsta e obiectivul”, a declarat, pentru Jurnalul, Dumitru Costin.
Head-hunting impus de FMI
În perioada 2007-2010 s-a făcut head-hunting pentru ocuparea funcțiilor de conducere, dar s-a întâmplat acest lucru după intervenția Fondului Monetar Internațional (FMI). „A venit în România FMI, care ne cerea să rezolvăm problema firmelor cu capital de stat, de unde se fura enorm. Ei au vrut atunci să-i impună României condiția să privatizeze în termen de 2 ani toate companiile cu capital de stat. Eu personal am discutat cu Jeffrey Franks, pe care îl cunoșteam de mai multă vreme, să-i explic de ce soluția nu este bună, pentru că dacă România e obligată să vândă în absolut orice condiții pachetele majoritare de acțiuni, atunci firmele vor aștepta să scadă prețul și vor veni cu oferte atunci când vor putea cumpăra la un preț foarte mic. I-am dat exemple și la propunerea mea a eliminat acea sintagmă și a înlocuit-o cu privatizarea managementului companiilor. Boc și-a asumat-o, dar a făcut o șmecherie, a angajat mai întâi o firmă de head-hunting din Ungaria, care s-a ocupat de recrutare de resurse umane pentru firmele cu capital de stat”, explică liderul BNS.
Reforma nu înseamnă neapărat privatizare
Dar deciziile au fost luate în continuare tot politic, pentru că se analizau propunerile și erau aleși cei care aveau legătură cu partidul, chiar dacă erau mai slabi, din punct de vedere profesional, decât ceilalți. „Astfel, sistemul a fost compromis. Acum, în PNRR e un capitol prin care România și-a asumat să facă o reformă în companiile cu capital majoritar de stat. Asta nu înseamnă neapărat privatizarea lor, ci transformarea lor în societăți publice, care presupune transparentizare și listarea lor la bursă. Statul poate să-și păstreze în continuare 51%, dar se schimbă toată structura. Există exemple în alte țări, precum Enel, companie publică listată la bursă. La fel e și Renault. Sunt foarte multe, în toată lumea. Problema e să nu fie o companie închisă, în care deciziile se iau politic. Listarea la bursă presupune transparență. Sunt multe instrumente de verificare, iar astfel se elimină problemele legate de corupție, de falsificare a datelor etc.”, explică Dumitru Costin.
Prin PNRR s-a impus reforma a peste 240 de regii autonome și a peste 1.000 de întreprinderi cu capital de stat. În afară de Șantierul Naval 2 Mai, printre cele mai importante sunt Nuclearelectrica, CEC Bank, Salrom, Hidroelectrica, Romgaz, Poșta Română, Romsilva, Portul Constanța și multe altele.